FacebookTwitterLinkedIn

Am avut posibilitatea să mă detaşez de activitatea zilnică de administrare a firmei și să mă concentrez mai mult asupra strategiei pe termen lung. Am avut, de asemenea, posibilitatea să petrec mai mult timp cu familia”, afirmă consultantul care povestește cum a avut ocazia să viziteze pe îndelete, printre altele, Cazanele Dunării sau diverse obiective din Transilvania.

Detașarea i-a permis să observe mai bine și câteva dintre neajunsurile ultimilor șase ani.

„Cred că profesia de auditor s-ar fi putut dezvolta mai mult. Comparativ cu alte profesii care au avansat mult în ultimii ani, auditul a progresat într-un ritm mai lent dacă ne referim la dezvoltarea  personală a multor auditori profesioniști, utilizarea tehnologiei, folosirea mediilor sociale și alte aspecte.  Se observă, la nivel general, o oarecare lipsă de înțelegere cu privire la ceea ce face un auditor, care sunt limitele legale și profesionale ale mandatului său și cum se interpretează opinia de audit. Mult prea multă lume percepe greșit auditul, ca fiind o poliță de asigurare – o „garanție” care te apără de toate aspectele de natură financiară, de risc sau de reglementare care ar putea afecta o entitate”, afirmă consultantul care oferă imediat și o soluție: organizațiile profesionale ar trebui să vină și să explice publicului larg care este rolul și misiunea auditorului.

Vezi care sunt previziunile lui Șerban Toader pentru următorii șase ani

 

„Auditorul nu este un magician care face să dispară toate riscurile și problemele unei entități, ci auditul constă în efectuarea anumitor proceduri și emiterea unei opinii în conformitate cu cerințele standardelor de audit și cu respectarea cerințelor etice specifice profesiei, fără a prelua sau înlocui responsabilitățile de prudență și bună gestiune ale managementului și decizia acționarilor asupra afacerilor”.

Pe lista oportunităților ratate figurează, potrivit analizei lui Șerban Toader, și fondurile europene, mai ales cele destinate sectorului de infrastructură. „Mult prea puțin s-a făcut pentru a da României infrastructura de care are nevoie pentru a încuraja investițiile și a susține creșterea”.

Recesiunea din ultimii șase ani nu putea scăpa analizei celui care coordonează activitățile KPMG din România și Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât a afectat foarte mult chiar și activitatea consultanților.

„A fost o provocare, cu atât mai mult cu cât a urmat după o perioadă de creștere fără precedent. Am fost nevoiţi  să ne adaptăm rapid la un mediu necunoscut, dar mai ales să adoptăm o abordare mai proactivă în atragerea clienților.
De asemenea, ne-am adaptat serviciile existente și am dezvoltat unele noi, pentru a răspunde unor nevoi diferite ale pieţei. Cu toate acestea, am gestionat cu bine această perioadă dificilă, am menținut tendința de creștere, iar echipa noastră s-a mărit cu cateva sute de profesionişti de la debutul recesiunii”, afirmă cu mândrie Șerban Toader.

Privind spre viitor, Șerban Toader afirmă că, în plan profesional, unul dintre obiectivele sale este găsirea unui succesor pentru conducerea operațiunilor locale ale KPMG. Toader anticipează și modificări importante în privința pieței de consultanță. „Vom asista probabil la o mai mare polarizare, cu două categorii emergente –  cei care sunt foarte talentați și bine educați și restul care vor fi mult mai slabi.  Primul grup se va orienta către consultanță, deoarece aceasta este provocatoare din punct de vedere intelectual”.