Cautare




, Staff

Industrie |
|

Cum arată harta spațiilor de coworking din România și cum este să lucrezi într-un astfel de loc?

Alexandru este dezvoltator de aplicații mobile. Simona este coordonator fundraising în cadrul ONG-ului „Plantăm fapte bune în România!“. Cei doi împart același birou în fiecare zi.
060 core hub NOD Makerspace

Ca ei, mai sunt și alții. Fie lucrează în liniște pe laptop, fie discută în sala de ședințe. Alții iau prânzul în bucătăria modern utilată sau citesc o carte stând pe canapea. La Impact Hub, unul dintre cele mai cunoscute spații de coworking din România și printre primele construite, este o atmosferă diferită față de seriozitatea impusă de o clădire de birouri clasice. Design-ul interior este modern, pereții sunt frumos pictați, iar mobilierul este viu colorat. Impact Hub se întinde pe 1.600 de metri pătrați și pune la dispoziție 68 de locuri în spațiul de coworking și cinci birouri pentru echipe. Și acesta este doar unul dintre exemplele de astfel de spații care au început să se dezvolte în România.

Mai exact, spațiile de coworking reprezintă zone de birouri deschise, amenajate astfel încât să fie împărțite de către cei care le calcă pragul, care de regulă, lucrează în mod independent – sunt tineri antreprenori în diferite domenii, fondatori de start-up-uri, freelanceri sau echipe mici. Aceste spații comune oferă o serie de facilități asemănătoare clădirilor de birouri obișnuite, cum ar fi săli de ședință sau de evenimente, bucătărie, cafea și dotări tehnologice.

Primul spațiu de coworking din lume a fost creat în 2005, la San Francisco, de către Brad Neuberg, un programator care se săturase de rutina impusă de birourile corporațiilor și de productivitatea scăzută pe care o avea lucrând de acasă. Conceptul s-a extins, ulterior, în toată lumea, iar între 2006 și 2015, numărul spațiilor de coworking s-a dublat, anual.

În România, aceste spații însumează, în prezent, peste 25.000 de metri pătrați, iar peste trei sferturi din acestea se află în București, potrivit unui studiu efectuat de compania de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate. Cel mai mare stoc de spaţii de acest tip a fost livrat în anul 2012. Țara noastră găzduiește aproximativ 35 de hub-uri, care se regăsesc în 10 orașe, printre care București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța, Oradea, Ploiești sau chiar și în orașe mai mici precum Sfântul Gheorghe. Acestea sunt fie inițiative globale, precum Impact Hub sau TechHub, fie locale, fondate de antreprenori români.

 

De ce ai alege un hub?

În primul rând, un astfel de mediu este potrivit pentru cei care au nevoie de socializare și nu vor să se izoleze, lucrând de acasă. „Spaţiile de coworking au devenit o tendinţă globală şi prind contur şi în România, având în vedere creşterea numărului de antreprenori şi caracteristicile generaţiei millennials, care apreciază ideile inovatoare, libertatea şi socializarea. Acestea combină independenţa specifică liber-profesioniştilor, cu amenajarea completă şi sentimentul de comunitate specifice unui birou clasic. Este o alternativă benefică la birourile tradiţionale pentru angajaţi, evitând, de asemenea, izolarea implicită“, spune Codrin Matei, managing partner al Crosspoint.

De asemenea, costurile mai reduse pe care le implică un astfel de spațiu în comparație cu chiria într-o clădire de birouri reprezintă un alt avantaj, mai ales pentru antreprenorii aflați la început de drum, pentru că pot fi închiriate doar acele facilități de care au nevoie, pe perioada de timp dorită – de la câteva ore pe zi, la săptămâni sau luni, în funcție de o taxă sub formă de abonament. De exemplu, la Impact HUB, prețul unui abonament poate varia de la 120 de lei pentru o zi și până la 1.100 de lei pentru acces nelimitat.

„Spațiile de coworking reprezintă o oportunitate pentru cei care demarează un business sau sunt freelanceri, întrucât oferă un spațiu complet echipat, cu formalități mai puține. Este un cost relativ flexibil pe care îl poți optimiza când nu ai o recurență în venituri sau un venit suficient de mare pentru a te angaja la o chirie contractuală în medie de 3-5 ani în spațiile de birouri clasice. Cred că reprezintă un cost de oportunitate pentru o echipă mică“, este de părere Iuliana Leurent, CEO Temps HR, companie de recrutare de forță de muncă.

Însă, pe lângă facilitățile practice oferite de un astfel de spațiu, accentul cade pe comunitatea care se creează în jurul oamenilor. „Este foarte important pentru ei faptul că le oferim nu numai condiții optime pentru a-și desfășura activitatea din punct de vedere logistic, accesibilitate, design și ergonomie, ci și faptul că fac parte dintr-o comunitate și participă la evenimentele dedicate lor. Organizăm de la evenimente informale (mâncăm împreună, o dată pe lună mergem la sport etc.), până la meetup-uri și conferințe pe teme de antreprenoriat. Mai mult decât atât, este foarte ușor ca, atunci când faci parte dintr-o comunitate, să găsești pe cineva care să te ajute sau cu care să colaborezi (avem nenumărați membri care și-au găsit parteneri de business aici). Spațiul deschis, comunicarea, facilitățile, toate acestea credem că îi motivează pe membrii noștri să își dezvolte afacerile aici“, consideră Oana Craioveanu, cofondator și CEO Impact Hub Bucharest.

De aceeași părere este și Daniel Prindii, community manager Cluj Cowork, spațiu fondat în 2011 la Cluj-Napoca, primul de acest gen din Transilvania. Peste 30 de persoane lucrează în hub, pe o suprafață de aproximativ 400 de metri pătrați, prețurile abonamentelor fiind cuprinse între 140 și 160 de euro pe lună. „Spațiul de coworking le oferă membrilor, pe lângă flexibilitate și lipsa grijilor administrative ale unui birou convențional, și o ocazie bună pentru a construi relații cu oameni din același domeniu sau din domenii diferite. Dobândesc un sentiment de apartenență la o comunitate activă și prietenoasă, dar mai ales diversă. Nu o dată, faptul că sunt oameni diferiți și din industrii diferite în același loc, a facilitat multe discuții care au dus la soluții simple și aplicabile“, spune el.

De asemenea, un studiu efectuat de Harvard Business Review arată că cei care lucrează în astfel de locuri au mai mult control asupra muncii lor. În general, astfel de spații sunt deschise non-stop. Oamenii pot alege să lucreze cât și cum vor. Totuși, prea multă autonomie le poate afecta productivitatea, însă comunitatea creată îi ajută să se disciplineze și îi motivează.

„Impact HUB e un spațiu fain, colorat, oamenii sunt de o altă factură. Nu mă simt ca la birou. Ne-am dorit să fim aici. Am fi putut să închiriem un spațiu, însă ne-am fi simțit rupți de comunitate și de ceea ce am fi avut nevoie ca să ne simțim ancorați. Aici nu ești doar tu și echipa ta, poți interacționa cu multe alte persoane din domenii diferite“, spune Simona Camburu, de la organizația „Plantăm fapte bune în România!“. Aceasta, împreună cu cei trei colegi din echipa sa, își desfășoară activitatea la Impact Hub încă de la înființare, din 2012.

Un alt spațiu din București, 360Hub, a fost înființat în 2014, de către Laurențiu Oprea și Alexandru Alexe. Spațiul se întinde pe 250 de metri pătrați și are 40 de membri, iar tarifele sunt cuprinse între 360 de lei și 650 de lei pe lună.

 

Câte unul pentru fiecare

Majoritatea membrilor unor astfel de hub-uri fac parte din domeniul IT&C, restul fiind antreprenori cu firme de consultanță, publicitari, artiști, designeri de interior, avocați, ONG-iști etc. Totuși, pentru unele dintre aceste spații de coworking, modelul de business nu este bazat doar pe abonamente, ci și pe organizarea, în parteneriate cu diferite companii, de programe de accelerare și incubare pentru start-up-uri – care au șansa să se dezvolte având la dispoziție instrumente precum mentori și diferite concursuri prin care pot primi finanțări – dar și din închirierea spațiului pentru evenimente, cum este cazul Impact Hub. Cifra de afaceri a hub‑ului a ajuns la 600.000 de euro în 2017. Pe de altă parte, există hub-uri nișate pe diferite industrii, cum este TechHub Bucharest, un spațiu dedicat antreprenorilor din domeniul tehnologiei. Hub-ul are 143 de membri care lucrează zilnic în spațiul de coworking, ce însumează 1.800 de metri pătrați.

„Principalul motiv pentru care start-up-urile în tehnologie aleg TechHub Bucharest este acela că oferim membrilor noștri contextul necesar pentru o creștere accelerată. Programele și evenimentele pe care le organizăm și găzduim ajută start-up-urile să interacționeze cu clienți, investitori și potențiali angajați“, susține Daniel Dragomir, CEO și fondator TechHub Bucharest.

Prețurile pentru abonamente variază între 95 și 150 de euro pe lună, în timp ce costurile birourilor pentru
start-up-urile care au echipe de dimensiuni medii încep de la 1.400 de euro pe lună. Daniel Dragomir estimează că în 2017 TechHub a avut o cifră de afaceri de 350.000 de euro.

Un alt exemplu, dedicat, însă, industriilor creative, este NOD Makerspace, un spațiu din Capitală ce pune la dispoziție arhitecților, designerilor, inginerilor, peisagiștilor sau publicitarilor birouri unde să lucreze, dar și unelte și echipamente pentru a-și construi diferite proiecte. Spațiul a fost înființat în 2015, de către arhitecții Tamina Lolev și Florin Cobuz, în urma unei investiții de 120.000 de euro și acum se întinde pe 2.100 de metri pătrați.

„Cei care vin să lucreze la NOD makerspace apreciază mai mult lucrul în echipă și învață să-și prezinte mai bine proiectele“, susține Tamina Lolev. De altfel, începând cu luna februarie, în cadrul hub-ului va fi organizat Level-Up +, un accelerator de afaceri pentru designeri, care după șase luni vor putea ieși cu businessul pe piață.

 

O tendință care ia amploare

La nivel local, estimările pentru următorii ani arată că spațiile de coworking vor fi din ce în ce mai numeroase, odată cu creșterea numărului celor care sunt dispuși să-și facă propria afacere.

„În orașe precum Craiova, Ploiești, Pitești vor fi, probabil, livrate spații de coworking mici, de aproximativ 100  de metri pătrați, în următorii ani. Având în vedere faptul că există din ce în ce mai mulți freelanceri în IT, finanțe și servicii conexe, cererea de spații de coworking va crește. De asemenea, pe măsură ce ne vom familiariza cu acest concept, din ce în ce mai mulți antreprenori vor vedea în coworking o oportunitate de investiție“, susține Ilinca Timofte, research analyst în cadrul Crosspoint. Ponderea acestor spații în totalul suprafețelor de birouri din România ar putea ajunge la 2-3% în următorii doi ani, față de aproximativ 1%, cât este acum.

„Cu siguranță că spațiile de coworking se vor înmulți, se vor deschide spații specializate pentru anumite domenii, sau chiar incubatoare, în care autoritățile locale vor investi pentru a susține creșterea start-up-urilor, în special a celor inovative. Spre sfârșitul anului 2016, am sesizat o creștere a notorietății spațiilor de coworking în România și a dorinței antreprenorilor români de a lucra într-un astfel de spațiu. Dacă la început o parte dintre ei erau mai reticenți, acum aceștia au o deschidere mai mare pentru a veni într-un hub și a-și dezvolta businessul, deoarece au acces la resurse pentru care ar fi plătit mai mult sau informații pe care le-ar fi aflat mai greu“, subliniază Laurențiu Oprea, cofondator 360HUB.

Oana Craioveanu, CEO și cofondator al Impact Hub, consideră că, pe lângă creșterea numărului hub-urilor, și serviciile oferite antreprenorilor vor fi mai numeroase și calitative.  „Comparând cu situația din România de acum cinci ani, de exemplu, observăm tot mai mulți români care optează pentru propria afacere, care încearcă, nu mai există aceeași teamă față de ce presupune a fi pe cont propriu. În 2018, ne așteptăm să vedem o evoluție nu numai în ceea ce privește numărul hub-urilor, pentru că interes pentru ele există, ci și a serviciilor pe care le oferă antreprenorilor, dincolo de facilitățile de lucru, infrastructura propriu-zisă. Mă refer aici la programe și evenimente de calitate, aliniate la cerințele și schimbările locale și internaționale și la crearea unei comunități stabile“, spune aceasta.

Daniel Prindii, community manager Cluj Cowork, crede că, deși la început acest concept a fost privit cu reticență la nivel local, acum inclusiv marile companii integrează zone de coworking. „Cu diversificarea soluțiilor de investiții pentru dezvoltarea startup-urilor, a resurselor de educare a noilor antreprenori și o maturizare a acestora, anul 2018 arată un trend crescător și de consolidare pentru spațiile de cowork. Asemănător altor cazuri, piața românească a fost destul de neîncrezătoare la început, ca mai apoi să avem o adoptare pe o scară însemnată a modelului de coworking. Acest model începe să fie adoptat și de către marile companii, oferindu-le angajaților opțiunea de a lucra un anumit număr de zile pe lună din cadrul unui cowork. Acest mix de oameni și servicii a creat un mediu productiv, informal și atrăgător. Este un mediu pe care dorim să-l cultivăm și să atragem noi oameni care să contribuie și să-l diversifice și mai mult“, spune acesta.

 

Oana Craioveanu

cofondator și CEO Impact Hub Bucharest

„Este foarte ușor ca, atunci când faci parte dintr-o comunitate, să găsești pe cineva care să te ajute sau cu care să colaborezi. avem nenumărați membri care și-au găsit parteneri de business aici.“

Tamina Lolev

cofondator NOD makerspace

„Cei care vin să lucreze la NOD makerspace apreciază mai mult lucrul în echipă și învață să-și prezinte mai bine proiectele.“

Laurențiu Oprea

cofondator 360HUB

„Cu siguranță că spațiile de coworking se vor înmulți, se vor deschide spații specializate pentru anumite domenii, sau chiar incubatoare.“

Daniel Prindii

community manager Cluj Cowork

„Piața românească a fost destul de neîncrezătoare la început, ca mai apoi să avem o adoptare pe o scară însemnată a modelului de coworking.“

Daniel Dragomir

CEO și fondator TechHub Bucharest

„Programele și evenimentele pe care le organizăm și găzduim ajută start-up-urile să interacționeze cu clienți, investitori și potențiali angajați.“

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii