Cautare




, Staff

|
|

Cum arată business-ul celui mai mare producător de bere din România, la un an de la schimbarea proprietarului și care sunt noile trenduri de consum?

Contextul economic pozitiv din țările din Europa Centrală și de Est se reflectă și în creșterea consumului, inclusiv când vine vorba de bere.
Foto Tomasz Jodlowski ©

Această băutură este consumată de mii de ani, însă modul în care o facem s-a schimbat: suntem dispuși să cheltuim mai mult, pe produse de o calitate superioară.

Astfel, printre trendurile actuale de pe piața de bere se numără expansiunea berii artizanale (craft beer – n. red.), care începe să se vadă din ce în ce mai mult pe harta europeană. Până în 2025, 10% din valoarea pieței de bere din Europa Centrală și de Est va fi reprezentată de berea artizanală, față de 1-2%, cât este în prezent, a spus Grant McKenzie, directorul de marketing al Asahi Breweries Europe Group, grupul japonez care deține cel mai mare producător de bere local, Ursus Breweries, ce are în portofoliu mărci precum Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, St Stefanus și marca de cidru Kingswood.

„Craft-ul are un gust complex, ingredientele sunt de o calitate superioară, felul în care oamenii beau astfel de bere este diferit față de modul în care beau celelalte tipuri de bere. Craft-ul se savurează, iar ocaziile în care se bea sunt planificate. Sunt multe branduri, iar consumatorii nu știu ce să aleagă, noi vrem să contribuim la creșterea pieței”, a spus acesta.

În România, Asahi a mizat pe segmentul de bere nepasteurizată: a început cu Timișoreana și Azuga, iar, din primăvara acestui an, a lansat Ursus Retro.

Un alt trend al industriei berii este, în opinia lui McKenzie, creșterea exporturilor și a producției brandurilor de bere din Cehia, cele mai cunoscute fiind Pilsner Urquell, Kozel și Gambrinus. Conform datelor Euromonitor, un ceh a consumat, în 2017, 144,5 litri de bere per capita, cel mai ridicat nivel din Europa.

Preocuparea din ce în ce mai mare a europenilor pentru starea lor de sănătate este o altă tendință –  aceștia fac sport, sunt atenți la ceea ce mănâncă și la ce beau. „Decât să fie o amenințare pentru business-ul nostru, considerăm acest lucru o oportunitate. De exemplu, în Slovacia, 13,2% din valoarea pieței de bere este reprezentată de segmentul berii fără alcool. Pe toate piețele vedem o creștere de două cifre. Polonia și România vor crește semnificativ, își vor dubla, cel puțin, valoarea vânzărilor de bere fără alcool în următorii 3-4 ani. De ce crește acest segment? Oamenilor le place gustul berii, însă uneori nu au nevoie de alcoolul din ea. Moderația este importantă, preferăm să bem mai puțin, mai rar, dar să alegem produse mai de calitate. Consumatorii sunt foarte dezamăgiți de băuturile răcoritoare, care sunt pe placul adolescenților, deoarece conțin mult zahăr”, adaugă McKenzie.

De asemenea, directorul de markting vede o creștere semnificativă în ceea ce privește vânzările de Ursus Cooler, mai ales odată cu lansarea recentă a unui nou sortiment, Ursus Red Orange, un mix de bere fără alcool și limonadă cu suc de portocale roșii. Acum, în România, 2,6% din valoarea pieței de bere este reprezentată de segmentul non-alcoolic, conform datelor companiei. La nivel central-european, această valoare reprezintă acum 2,9%, iar până în 2020 va ajunge la 4,5%.  Astfel, Asahi își propune să transforme berea fără alcool într-o opțiune pentru consumatori, care să aleagă această bere pentru că vor să o bea, nu pentru că sunt nevoiți să o facă.

 

Puterea brandurilor locale

Al patrulea trend identificat pe piața berii este importanța provenienței ingredientelor – consumatorii sunt atenți dacă ingredientele provin din surse locale. „Originile locale rămân importante pentru consumatori, pe măsură ce ne globalizăm, oamenii vor să rămână atașați de gustul local”, adaugă McKenzie. De altfel, brandurile locale de bere reprezintă motorul pieței naționale de bere, trend valabil pe toate cele cinci țări din Europa Centrală unde Asahi este prezent. În același timp, Timișoreana este cel mai vândut brand de bere din România, conform datelor Euromonitor. În primăvara acestui an, brandul a aniversat 300 de ani. Povestea sa a început în anul 1718, odată cu înființarea fabricii cu același nume, la ordinul Principelui de Savoya. Nu în ultimul rând, Grant McKenzie observă că din ce în ce mai mulți europeni explorează gusturi din diferite colțuri ale lumii, pe măsură ce călătoresc tot mai mult.

„Tânăra generație călătorește mai mult, testează mai multe feluri de mâncare, experimentează mai mult. Atitudinea se schimbă, înainte era important să avem lucruri materiale, acum experiența contează, pentru generația Millennials sunt mai importante experiențele trăite decât ceea ce posedă. Acest lucru este o oportunitate mare pentru noi. Brandurile internaționale cresc în popularitate, de exemplu în România crește Peroni Nastro Azzurro, iar acum dezvoltăm Asahi Super Dry, o rețetă tipic japoneză, care se combină perfect cu mâncarea asiatică”.

Din luna mai, Ursus Breweries a lansat în România berea japoneză Asahi Super Dry, primul produs din portofoliul Asahi Breweries Europe lansat pe piața românească sub licența care completează portofoliul Ursus Breweries de mărci super premium. Asahi Super Dry este o bere blondă nepasteurizată, cu o aromă complexă. Pe langă ingredientele de bază, apă, malț, hamei și drojdie, Asahi Super Dry conține și orez, un ingredient specific culturii japoneze.

 

Anul schimbărilor

Pentru japonezi, anul 2017 a fost destul de încărcat. În primăvara anului trecut, era anunțată tranzacția prin care Asahi Group Holdings a preluat operațiunile SABMiller din Europa Centrală și de Est, care includ Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe, inclusiv operaţiunile de export din Europa şi Coreea de Sud. Începând cu data de 1 aprilie 2017, noua companie funcţionează  sub numele de Asahi Breweries Europe Group. Asahi deține 11 berării în Europa, dintre care trei în România, la Timișoara, Buzău și Brașov.

Asahi Group Holdings are operaţiuni în peste 100 de ţări din întreaga lume, în domenii precum producţia de bere, a băuturilor alcoolice, a băuturilor răcoritoare şi a produselor alimentare. În industria berii, Asahi deţine un portofoliu diversificat, care include mărcile Asahi Super Dry, Peroni Nastro Azzurro şi Grolsch.

În primul trimestru al acestui an, Asahi Group Holding a înregistrat venituri în valoare de 3,4 miliarde de euro, în creștere cu 17%, în timp ce profitul operațional a fost de 185 de milioane de euro, în creștere cu 60%. În ceea ce privește rezultatele Asahi Breweries Europe Group, pe primul trimestru din acest an, veniturile au fost de 485 de milioane de euro, plus 3%, iar profitul operațional a crescut cu 63%, până la 65 de milioane de euro.

Asahi este cel mai mare jucător pe toate piețele Central-Europene, după cota de piață, cu excepția Slovaciei, a spus Paolo Lanzarotti, CEO al Asahi Breweries Europe Group. În România, cota de piață a Ursus Breweries este de 37%, conform datelor oferite de companie.

„În România, singurul segment pe care nu suntem lideri este cel super-premium, o categorie mică, dar foarte importantă. Pe toate celelalte segmente suntem lideri de piață, și ca volum și ca valoare. Brandurile Ursus, Timișoareana și Ciucaș sunt semnificativ mai iubite de români decât orice alte branduri. Acest lucru ne permite să facem noi lucruri, să deschidem noi sub-segmente. În ultimul an am făcut-o prin versiunile nepasteurizate ale brandurilor. Am început cu Timișoreana, am readus Azuga și acum câteva luni am lansat Ursus Retro”, a declarat Paolo Lanzarotti.

În 2017, Ursus Breweries a înregistrat afaceri de 1,7 miliarde de lei și un profit de 158 de milioane de lei, conform datelor raportate la Ministerul de Finanțe, în creștere ușoară față de anul precedent.

Strategia companiei pentru anul acesta în ceea ce privește piața locală vizează menținerea poziției de lider și optimizarea operațiunilor – japonezii investesc 22 de milioane de euro în fabricile din Timișoara și Brașov, pentru creșterea capacității de producție.

„Rolul afacerii din România este să continuăm să facem ceea ce facem și să ajungem lideri pe segmentul de super-premium”, a mai spus Lanzarotti.

O altă direcție de business este creșterea interesului pentru segmentele premium ale  pieței. „Piața din România este în creștere, ne vom «premiumiza» într-o perioadă scurtă de timp. Abilitatea de a profita de puterea brandurilor și, în același timp de a aduce noi sortimente, vor fi critice pentru noi. Suntem un jucător de talie mare în România și trebuie să folosim acest lucru pentru a încuraja noile ocazii de consum. Vedem un viitor foarte bun pentru afacerile noastre din România”, a adăugat executivul.

Principalii competitori ai grupului japonez pe piața din România sunt Heineken (cu branduri precum Heineken, Bucegi, Ciuc, Golden Brau sau Neumarkt), Molson Coors (Bergenbier) sau United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg, Carlsberg, Skol).

Piața berii din România a înregistrat o creștere moderată în 2017, de 2%, ajungând la 16,1 milioane de hectolitri, iar consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 82 de litri, conform datelor Asociației Berarii României.

Ca valoare, piața a ajuns, anul trecut, la 6,7 miliarde de lei, anul acesta fiind estimată să atingă 6,8 miliarde de lei, arată datele furnizate de Euromonitor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii