Cautare




, Contributor

|
|

Cum a ajuns Ioan Popa să aibă una dintre cele mai mari afaceri din industria alimentară

Cum a transformat Ioan Popa, într-un sfert de secol, un vechi CAP într-una dintre cele mai mari afaceri din industria alimentară.
Dl Ioan Popa_Director General Transavia

Pe o vreme rece și ploiasă, care ar fi adus aminte mai degrabă de zilele mohorâte de toamnă, și nu cu una de la mijlocul verii, Ioan Popa, din biroul său spațios, aflat la câțiva kilometri de Alba Iulia, începe să povestească despre începuturile Transavia. „Nici nu îmi mai amintesc cum arăta prima zi de Transavia, acum 25 de ani, dar în niciun caz nu seamănă cu cea de azi”, mărturisește parcă puțin încurcat antreprenorul sibian mutat în Alba Iulia care, în 1991, decide să pornească propria afacere dintr-o fostă cooperativă agricolă de producție. Este un om direct care își măsoară cu atenție cuvintele, este priceput în domeniu, iar ca inginer specialist în zootehnie înțelege foarte bine care sunt greutățile și capcanele unui astfel de business, drept urmare compania pe care a fondat-o a înregistrat creșteri de la an la an.

El spune că niciunul dintre cei care i-au stat alături de la începuturile afacerii nu își imagina că aceasta ar putea ajunge, 25 de ani mai târziu, la „dimensiunile și cifrele acestea de afaceri pentru că nu aveai cum să îndrăznești atunci să gândești așa, mai ales că veneam după ani de economie centralizată”. Privind în urmă spune că a avut „o doză de nebunie” și că a fost „un pionier al privatizării”, dar nici așa nu ar fi crezut că ar putea să aibă mai mult de o fermă. „Cam acesta era orizonutul atunci, atât puteai să îți permiți să visezi. Totul a evoluat și, în fiecare an, am visat că mai pot face o fermă și încă una și așa am ajuns aici, după 25 de ani, la o dimensiune destul de mare pentru această parte a Europei”, spune Ioan Popa.

DESPRE AFACERILE DE FAMILE. La început a fost pe cont propriu, însă pe măsură ce afacerea a crescut, și-a adus alături familia, iar pe fiica lui, Theodora Popa, o pregătește pentru a prelua, la un moment dat, afacerea. De altfel, copilul și afacerea au crescut aproape împreună, fiindcă, în 2016, atât Theodora cât și Transavia împlinesc 25 de ani. „În general, eu am separat lucrurile legate de familie de cele legate de business și nu le amestec niciodată. Faptul că fata mea este acum aici este normal pentru că cineva trebuie să crească businessul și să se ocupe de el, dar noi acasă nu discutăm despre afaceri și nici despre firmă”, spune antreprenorul ardelean. Afacerile de familie din România sunt acum la cel mai important moment al lor după 1989 încoace, fiindcă au ajuns sau se pregătesc de momentul schimbului între generații. De altfel, o treime dintre cei care au afaceri de familie sunt preocupați de subiectul succesiunii, dar mai bine de 60% nu au un plan de succesiune pentru niciuna dintre pozițiile cheie de conducere, arată studii realizate de PriceWaterhouseCooper. Iar transferul către noua generație trebuie să fie un subiect important pentru antreprenorii care au afaceri de familie, fiindcă, potrivit aceluiași studiu, aproape jumătate dintre cei chestionați simt nevoia de profesionalizare a afacerii, ceea ce include și o „profesionalizare” a familiei și a raporturilor acesteia cu compania. „După obiceiul românesc, în majoritatea situațiilor, cei din familie, de câte ori fac ceva împreună nu se prea înțeleg. Noi suntem un caz de excepție pentru că funcționează foarte bine activitatea și în companie și în familie. Toți frații, surorile mele sunt aici, sunt și partenerii lor, acum sunt și nepoții. Dar trebuie de la bun început să faci niște reguli, iar regulile sunt făcute ca să fie respectate”, spune răspicat Ioan Popa, care arată cât de puțin tolerant este la abateri, indiferent de persoana care le săvârșește. Și fiica lui pare să cunoască încă de mică aceste reguli pe care este pregătită să le respecte întocmai, mai ales că privește spre tatăl său cu admirația cu care, de regulă, sunt priviți mentorii. „De când eram mică îmi doream să lucrez alături de tata și sper din tot sufletul că, într-o zi, voi fi capabilă să conduc această firmă exact așa cum el și-ar dori”, mărturisește Theodora Popa, fiica antreprenorului. A absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, are un master în Managementul Dezvoltării Afacerii, însă acum va urma un curs dedicat tinerilor viitori lideri care se pregătesc pentru preluarea afacerilor de familie la IMD din Lausanne.

Din experiența pe care a acumu­lat-o, Ioan Popa are și un sfat pentru cei care au afaceri de familie, spus direct, în stilul său caracteristic: „trebuie ca cei care sunt aproape «expirați» să aibă capacitatea de a-și delega din timp din competențe, fiindcă pe acestea nu le poți da într-o singură zi. Să fac o comparație plastică: La stână se obișnuiește să li se arunce câinilor câte o bucată de mămăligă. Dacă îi dai câinelui o bucată mai mare, poate face luxație de maxilar deoarece cască gura prea mult pentru a putea prinde tot. Așa este și cu transferul între generații în cazul afacerilor de familie”. Completează, apoi, privind către fiica lui, a cărei nerăbdare tinerească încearcă să o tempereze: „eu nu pot să îi las lui Teo astăzi compania fiindcă pot să o ratez ca manager. Stresul este atât de puternic și volumul de decizii și de informații este atât de mare, iar toată lumea care vine la tine vrea să iasă pe ușă cu o soluție. Poți să îi dai o soluție când ai experiență, o capacitate de decizie formată și când ai multe informații pe care știi să le prelucrezi”.

„Noi am avut perioade dificile și foarte dificile, dar niciuna nu ne-a doborât. Problemele care au apărut au fost create de sistem, nu au venit din interior pentru că noi suntem foarte bine organizați”, spune antreprenorul amintind, de pildă, de perioada gripei aviare. Astăzi, spune că decizia Guvernului de a reduce TVA la alimente este una foarte bună pentru că îi ajută pe producători să ajungă mai bine în piață, numai că „Statul îți dă cu o mână și îți ia cu alta. Acum nu mai avem voie să creștem prețurile, iar diferența de preț este de până la zece la sută mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut și care funcționează de un an de zile de când a început criza în Ucraina și a fost pusă presiune pe preț. Iar în cursul anului acesta vom avea probabil alte profitabilități, mai scăzute. Nu ai cum să vinzi ieftin și să faci profit mare”, argumentează el. Transavia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 107,2 milioane de euro și un profit de peste 14,4 milioane de euro, iar Avicola Brașov, cealaltă companie din Grupul Transavia, a avut anul trecut afaceri de 29,2 milioane de euro și un profit de 2,2 milioane de euro.

Spune despre contabili că înregistrează efectele lucrurilor pe care le fac inginerii, de aceea nu este suficient un director economic bun, ci un manager foarte bine pregătit. „Eu pot să îi dau directoarei mele economice previziuni, pentru ce lună și ce an vrea, la virgulă. Sunt cifre pe care ea nu le știe și nici nu are cum să le știe pentru că eu cunosc foarte bine ce se întâmplă în firmă și luna viitoare și la anul pe vremea aceasta”. Se declară un adversar al Bursei și spune că este mulțumit că a reușit să delisteze Avicola Brașov, companie pe care Transavia a preluat-o în 2007.

OAMENII, PRIORITATEA ZERO. Urmând principiul „dacă aștepți ceva de la oameni, trebuie să le și oferi ceva în schimb”, nu își laudă angajații, însă se așteaptă ca toți să respecte regulile jocului, fără drept de apel. Ține cu tărie la câteva lucruri: disciplină – la care are toleranță zero, fiindcă nu poți avea rezultate într-o companie indisciplinată, apoi spune că oamenii trebuie responsabilizați, în sensul în care trebuie să pună pasiune în orice fac ca să vadă și rezultatele muncii, să nu lucreze mecanic. „Nu cred că oamenii pot face un lucru mecanic, trebuie să îl faci în așa fel încât să le stimulezi gândirea”, a spus Ioan Popa. Și pentru că oamenii sunt importanți pentru el, se asigură, după principiul de mai sus, că angajaților săi nu le lipsește nimic. „Le ofer ceea ce nu le dau alții: condiții la locul de muncă, îi aduc la serviciu și înapoi acasă ca să nu aibă această grijă, au vestiare unde se pot schimba, au loc de masă, le asigur un salariu bun, primesc produse și au și tichete de masă. Le-am creat anumite condiții pentru a putea să le cer ceva. Dacă nu faci acest lucru, nu poți să le ceri oamenilor nimic”, spune antreprenorul.

Dacă, în general, din poziția de manager tinzi să crezi că regulile se pot aplica doar celorlalți, Ioan Popa pare să fie din nou excepția fiindcă spune că pentru el are câteva reguli suplimentare pe care nu s-a gândit niciodată să le încalce: „Nu am făcut un lucru pe care îl fac aproape toți managerii – se îndatorează până când dau pe afară. Niciodată compania mea nu s-a îndatorat mai mult decât ar fi putut da înapoi în cele mai pesimiste și grele situații. Tot timpul am socotit la limita de avarie. Și apoi, am respectat legile țării și instituțiile statului. Respectiv, nu am încălcat legea și mi-am dat obligațiile față de stat. Niciodată nu a fost dator la stat și la nimeni”. Anul acesta are prevăzut un program de investiții foarte mare, de circa 22 de milioane de euro, dintre care au fost deja investiți aproape 11 milioane de euro. A mărit capacitatea fabricii de furaje, pe care au terminat-o recent, în contextul în care vizează o extindere. A investit în mașini și utilaje, ferme de creștere, a făcut un abator la Bocșa, la unitatea pe care a cumpărat-o anul trecut și a retehnologizat hale – până acum 34, iar până la sfârștul anului încă 30 și, în plus, își construiesc și un nou sediu.

SFATURI PENTRU MICII ANTREPRENORI. „În primul an de activitate, nivelul afacerii pe un an de zile a fost cam cât realizăm acum în trei ore. Noi am fost mici, am început de la zero, dar am crescut exponențial”, spune Ioan Popa explicând de ce crede că există deocamdată puțini manageri care sunt capabili să crească un business sau să îl mențină în echilibru. În primul rând, spune că un model de business dezvoltat pe credite nu este sustenabil pe termen lung pentru că rata profitabilității nu va fi niciodată suficient de mare cât să îți acoperi ratele, să plătești și dobânzile.
De asemenea, înainte de a porni un business trebuie făcut un studiu de piață sau trebuie măcar să aibă cunoștințe minime despre domeniul în care vor să deschidă afacerea. Și, cel mai important, este să nu își dorească să ardă etapele pentru că nu pot ajunge șef din prima zi de lucru și doar să dețină o afacere în care să nu muncească fiindcă există angajați care să facă munca în locul lor. Mai mult, și în domeniul în care activează spune că sunt foarte mulți absolvenți de facultate care aleg să plece în străinătate, iar cei care rămân în țară nu sunt dispuși întotdeauna să accepte orice loc de muncă. „La Bocșa, la 70 de km de Timișoara, nu am găsit niciun absolvent de Medicină Veterinară, cu facultatea la doi pași. Niciunul! Dintr-un an universitar, mi s-a spus de la Facultate că numai trei și-au dat licența și niciunul dintre ei nu este dispus să vină la fermă. Toți visează cabinete veterinare”. De aceea, spune că a angajat oameni de peste 40 de ani atât timp cât au disponibilitate să muncească – fiindcă oamenii buni și dornici să muncească, indiferent de vârstă, trebuie păstrați.

Calitatatea de conducător nu se învață la școală, ci este una înnăscută, este de părere Ioan Popa. Spune că tot timpul trebuie să fii mai bun, pentru că scopul principal al oricărui business este profitul. În cazul său, profitul este reinvestit în companie și nu caută să își investească banii în altceva. Pare neobosit și spune că nu va ieși la pensie, iar dacă va avea nepoți, glumește de pe acum precizând tăios că nu vor avea voie să îi spună bunic. „Eu mi-aș dori să îl am mereu pe tata alături de mine să lucrăm împreună și să colaborăm”, spune fiica lui, Theodora, care se pregătește anul viitor de dubla aniversare: a ei și a „surorii”, Transavia.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii