Cautare




, Contributor

Tech |
|

Cosmin Vladimirescu, MasterCard: „Tinerii asociază plățile cu cardul cu ceva cool”

Au fost, pe rând, cardurile cu bandă magnetică, cardurile cu cip și cardurile contactless. Ce urmează în materie de plăți?
radu pjoga

„Am ieșit cu un prieten, m-am dus la Ikea și la restaurantul de acolo am vrut să plătesc cu un card care nu era contactless. Casierul l-a luat și l-a trecut prin aparat ca și cum era contactless, prin fața POS-ului. Era puțin dezamăgit și contrariat că mai sunt persoane care folosesc carduri care nu sunt contactless”, își amintește Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard.

DECLARAȚIILE SPEAKERILOR DIN CADRUL CONFERINȚEI FORBES FUTURE INNOVATION & TECH 

conferinta

Segmentul contactless a cunoscut o ascensiune fulminantă în ultimul an pe piața din România, metoda de plată găsindu-și loc printre preferințele utilizatorilor de carduri, conform unui studiu realizat de MasterCard. Între primul şi ultimul trimestru ale anului trecut, ponderea respondenţilor care afirmau că obişnuiesc să efectueze plăţi contactless a crescut cu 160%. Astfel că, în decembrie 2015, 4 din 10 respondenţi se declarau obişnuiţi să efectueze plăţi contactless, confirmând tendinţa de creştere în popularitate a acestei metode de plată.

Loteria Bonurilor fiscale: Aproximativ 70 de persoane au efectuat plăți cu cardurile MasterCard sau Maestro și au devenit eligibile pentru premiere

Chiar și așa, șeful MasterCard spune că metoda de plată contactless nu a intrat atât de ușor în cotidian, afirmând că în spatele acestei inovații a stat foarte multă muncă tehnică, dar și educațională, mai ales într-o țară ca România, care  din acest punct de vedere „e cu mult în urmă față de țările din Vestul Europei”. Contactless-ul s-a născut de două ori, prima dată în 2008 și a doua oară după 2010, când a început să câștige teren pe o piață deja afectată de criză. Întregul proces a presupus eforturi majore din partea băncilor, care după o perioadă dificilă au fost nevoite să schimbe POS-urile și cardurile de pe piață, pentru a se conforma noilor tendințe. „Se folosea banda magnetică, apoi, după apariția cardurilor cu cip au început să se introducă altfel cardurile în POS, PIN-ul a devenit obligatoriu, după care la scurt timp, în timp ce mai multe bănci încă nu migraseră spre noile metode, noi am introdus contactless-ul. Băncile trebuiau să își tragă sufletul pentru că veneau după o perioadă grea”, spune Cosmin Vladimirescu.

Parteneriat FAO și MasterCard pentru a combate foametea

Un rol esențial în dezvoltarea noilor tehnologii l-au avut și îl au în continuare tinerii, întrucât deschiderea lor pentru tehnologie este mult mai mare. În ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii și educația financiară, tinerii români sunt la concurență cu cei din alte țări, mai dezvoltate. „Tinerii asociază plățile cu cardul cu ceva cool”. Ecartul nu mai există, cum se întâmplă în cazul celorlalte categorii de consumatori. „Copiii mei se joacă pe Playstation și au prieteni pe toate continentele. Un lucru este cert: toți au ajuns acolo plătind ceva cu cardul. Pentru ei, acesta este modul firesc, natural”, povestește Cosmin Vladimirescu. Se conturează o diferență între ceea ce reprezintă acum mica bucată de plastic și ce reprezenta în urmă cu câțiva ani. „Eu am plecat de la un card pe care mi l-a făcut mama și cu care mergeam la bancomat să scot banii. Finalitatea era să scot banii, pentru ca mai apoi să plătesc în numerar”. Pentru cei tineri, însă, rolul cardului este de a activa experiențe unice.

Un alt rol esențial al generației tinere este acela de a educa, la rândul său, categoriile de persoane care nu sunt atât de receptive cu noile tendințe. Băncile, de multe ori, au un limbaj foarte tehnic, care nu e întotdeauna pe înțelesul clienților, iar rata de absorbție a informațiilor venite de la bancă printr-un contract este mai mică decât dacă ar veni de la un tânăr, spre exemplu. Atragerea tinerilor este, în aceste condiții, esențială pentru inovație. „Trebuie să le furnizăm tehnologii noi, care să funcționeze ireproșabil, pentru a nu considera o povară sau un efort faptul că trebuie să plătească”.

Lecțiile crizei – Georgia Baltag (MasterCard): „Este foarte important să continui să conduci brandul în direcția dorită”

Astfel că, în ceea ce privește viitorul inovației MasterCard, motorul principal va fi reprezentat de MasterPass, wallet-ul care poate fi implementat de orice comerciant, magazin sau bancă și oferă acceptare în rețeaua globală. Prin selectarea opțiunii „cumpără cu MasterPass” ca metodă de plată, utilizatorii nu mai trebuie să introducă informațiile de card și adresa pentru fiecare achiziție realizată online sau pe mobil, acestea fiind transmise securizat din portofelul digital al consumatorului prin intermediul MasterPass.

Dacă ar fi să aruncăm o privire și asupra inovației din punct de vedere economic, adoptarea plăților electronice are o importanță și la nivelul fiscalizării. Într-un studiu realizat de MasterCard România, în parteneriat cu PwC, a fost analizată legătura dintre plățile electronice și nivelul fiscalizării. România avea o economie subterană de 28%, care o situa pe penultimul loc în Europa. Concomitent, nivelul plăților electronice era de 7%, dintre care 5% erau plățile cu cardul, media europeană a plăților cu cardul fiind de 20%. În același timp, evaziunea fiscală se situa la 18% în Europa. „Am făcut Guvernului un set de zece propuneri care să închidă ecartul dintre noi și țările europene la 7% în privința plăților electronice, ceea ce ar determina economia subterană să ajungă de la 28% la 18% în șapte ani”.

Care sunt premianții galei Forbes Banking Awards 2016?

În ceea ce privește plata impozitelor și a taxelor, MasterCard a semnat cu Ministerul de Finanțe acordul de licențiere a Trezoreriei Statului ca acceptator de plăți electronice. Astfel, contribuabilii care dețin un card MasterCard sau Maestro își vor putea plăti taxele și impozitele online. „Nu stă în puterea noastră să micșorăm taxele, dar stă în puterea noastră să ușurăm plata taxelor”, afirmă șeful MasterCard România.

Chiar dacă toate aceste schimbări de pe piața de carduri din România nu au fost ușoare, Cosmin Vladimirescu rămâne optimist. „Peisajul financiar românesc este unul destul de complex. Vorbim de o piață cu milioane de carduri, sute de mii de comercianți, multe bănci și mulți emitenți de carduri, iar piața se deschide și mai mult. Nu este ușor să-i aliniezi, însă toate aceste lucruri alimentează pasiuni și fac lucrurile mai frumoase”

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii