Cu programatorii la export

Cel de-al 28-lea președinte al Statelor Unite, Woodrow Wilson a declarat, la un moment dat: „Nu doar că îmi folosesc propriul creier, ci le folosesc și pe cele pe care le pot împrumuta”. Despre acest lucru amintește și Andrei Pitiș, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) atunci când vorbește de problema exportului de programatori cu care se confruntă, în prezent, România. Afirmația sa vine în contextul în care sectorul IT este într-o continuă creștere, iar salariile au evoluat și ele în același trend cu piața, însă, cu toate acestea, programatorii români sunt mai degrabă atrași de o carieră în afara țării sau de „magnetul” Silicon Valley. Totuși, Andrei Pitiș argumentează că „izolarea geografică care ne folosea în urmă cu 50 de ani, în prezent nu mai funcționează”, de aceea, o posibilă soluție în acest context ar putea fi aducerea de programatori străini. „Dacă a început să se pună atât de tare problema exportului, de ce să nu importăm și noi programatori din America?”, spune președintele ANIS. Cu toate acestea, Pitiș recunoaște că nu poți să oprești un om să își dezvolte potențialul, iar dacă el vrea, de exemplu, să meargă să lucreze pentru Google, nu ar trebui împiedicat. Însă a subliniat faptul că nicăieri în lume nu există suficienți absolvenți pe cât ar dori industria de software să angajeze, iar România nu face excepție. De exemplu, conform unei analize realizate de ANIS pe 2014, piața în sectorul IT este de peste 120.000 specialiști, iar România are nevoie de o creștere cu 150% a numărului acestora, până în 2020. O soluție ar fi investițiile în educație. De pildă, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a anunțat că va investi sume importante, în următorii trei ani, pentru educarea celor mici în domeniul informaticii, pentru că dacă aceștia vor învăța informatică de timpuriu, atunci e sigur, că pe măsură ce vor crește, vor fi eligibili pentru a ocupa numeroasele locuri de muncă oferite de companiile de IT.

CÂȚI SPECIALIȘTI IT LUCREAZĂ ÎN ROMÂNIA ȘI DE CÂȚI AR MAI FI NEVOIE

În opinia lui Andrei Pitiș este important, totuși, ca programatorii să aibă cunoștințe solide de business, pentru că, în lipsa lor, nu ar putea fi creat un brand. „Cred că în România avem oameni cu competențe de business, dar nu sunt mulți în domeniul IT; îi găsim mai degrabă în alte domenii, în cadrul companiilor străine, dar nu în cele românești”, a punctat el.

Pe lângă faptul că Andrei Pitiș conduce ANIS, el este și unul dintre fondatorii companiei Vector Watch, ale cărei baze au fost puse în 2013. Vector Watch este un start-up producător de ceasuri inteligente. Compania a prezentat primul său produs în cadrul expoziţiei Baselworld 2015, în Elveția. Ceasurile produse de Vector Watch au fost lansate în două variante: Luna (43,5 mm) – în două culori: negru sau maro – şi Meridian (40,5 mm), primul având un cadran rotund, iar cel de-al doilea pătrat. Aceste ceasuri au o autonomie de 30 de zile, lucru care detașează din acest punct de vedere Vector Watch față de alte ceasuri inteligente. Dispozitivele vin cu display-uri LCD în alb şi negru și sunt dotate cu o tehnologie ce le permite să rămână luminate tot timpul. Smartwatch-urile au fost puse deja în vânzare, putând fi plasate precomenzi pe site-ul companiei. Ceasurile Luna costă 349 dolari, iar Meridian, 199 de dolari. Produsul va fi disponibil în România, începând cu luna octombrie, a anunțat Pitiș, la Forbes CEE Forum.

AFLĂ MAI MULTE DESPRE SOLUȚIILE FORBES CEE FORUM PENTRU CREȘTERE SUSTENABILĂ