Cautare




, Staff

|
|

Cu ochii pe ban(cher)i

Băncile pot deveni în acest an, într-adevăr, sursa de finanțare a economiei românești. Vor face acest pas, în timp ce-și soluționează problemele din sistem?
shutterstock_252413605

Cele mai recente date ale Băncii Naționale a României arată că nivelul cumulat al creditelor noi acordate companiilor în octombrie-noiembrie 2016 a fost de 6,27 de miliarde de lei, nivel apropiat de cele 6,64 de miliarde de lei împrumutate în primele patru luni ale anului trecut. În plus, în perioada ianuarie–noiembrie, băncile le-au acordat firmelor credite de 23,32 miliarde de lei, cu 9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, bancherii susțin că, în acest an, finanțarea companiilor poate crește accelerat, preponderent în cazul firmelor din IT, sănătate și a IMM-urilor.

Este drept că, la 31 octombrie 2016, creditarea totală înregistrată era cu doar 2% peste cea din octombrie 2015, ajungând la 218,7 miliarde de lei. Numai că aceste rezultate le-au adus creditele în lei, care au avansat cu 13,5% pe total și cu 26,6% pentru populație, ajungând la 56% pondere din total credit și având, în continuare, potențial de creștere.

De altfel, împrumuturile în lei pentru persoanele fizice sunt la un nivel record, datorită dobânzilor mici, de 8-10%. Volumul total al creditelor noi acordate de bănci populației a atins, în perioada ianuarie-septembrie 2016, nivelul de 22,7 miliarde de lei. Creditul de consum a avut cea mai mare creștere – reprezintă aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate, echivalentul a aproape 13,3 miliarde de lei, de cinci ori mai mult, față de anul anterior. De asemenea, pentru achiziţia de locuinţe, creditele acordate în lei s-au majorat cu peste 23%, între ianuarie și septembrie 2016, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, până la 8,9 miliarde de lei.

Iar bancherii par deciși să continue trendul. În primul rând, păstrează reduse dobânzile la creditele în lei, pe fondul menținerii dobânzii de politică monetară la 1,75%. Modificări în sus apar doar ca urmare a creșterii indicelui ROBOR, în funcție de care băncile stabilesc nivelul dobânzii.

Apoi, la începutul acestui an, la aproape un an de la începerea majorării avansului minim solicitat pentru creditele ipotecare, pe fondul unor estimate efecte negative ale Legii dării în plată a imobilelor (n.r. – de la 13 mai 2016, o persoană care a luat un credit de cel mult 250.000 de euro și nu-l mai poate plăti, poate trece în proprietatea băncii imobilul ipotecat, ca să scape de datorie), băncile fac mișcarea inversă. Din top zece bănci, cinci (BCR, BRD, Banca Transilvania, ING Bank și CEC) au ajuns acum la nivelul minim de 15% de dinaintea majorării. Totuși, pentru a beneficia de acest nivel, este nevoie ca imobilul să fie poziționat într-un oraș mare, creditul să nu fie acordat pentru o perioadă mai lungă de 20 de ani și solicitantul să ofere garanții suplimentare.

Faptul că Legea dării în plată nu a produs efectele negative scontate, respectiv numărul de notificări primite de bănci a fost mai mic decât cel estimat, i-a încurajat pe bancheri să revină la nivelul mai mic al avansului minim. În plus, a mai fost și decizia Curții Constituționale a României din noiembrie 2016. Atunci, CCR a decis că Legea dării în plată a imobilelor este parţial neconstituţională și a prevăzut că trebuie să se aplice principiul impreviziunii așa cum este stabilit de Codul Civil, atât pentru creditele noi, cât și pentru cele aflate în derulare, iar fiecare caz să fie analizat în parte. Astfel, efectele negative de care se temeau bancherii s-au diminuat și mai mult.

CCR a contribuit la înlăturarea temerilor bancherilor și când nu s-a grăbit să dea o soluție pentru Legea conversiei în lei a creditelor în franci elvețieni. Actul normativ a fost adoptat în 18 octombrie, însă nu se aplică, deoarece Guvernul Cioloș a trimis o sesizare Curții, iar aceasta a amânat de două ori, în noiembrie și în ianuarie, luarea unei decizii. Astfel, posibilele efecte ale noii măsuri se diminuează.

În plus, majorările salariale de la începutul acestui an (n.r. – cu 15% pentru profesori și medici, de la 1 ianuarie, cu 20% pentru funcționarii publici și cu 50% pentru artiști, precum și creșterea salariului minim brut la 1.450 de lei, de la 1 februarie; la care se adaugă cele din mediul de business, mai ales la firmele de IT și la retaileri) pot spori numărul celor care își permit să-și cumpere o casă sau o mașină. De asemenea, continuarea creșterii economice și faptul că aceasta se va resimți în buzunare poate încuraja creditarea.

Băncile au devenit mai încrezătoare să finanțeze companiile și persoanele fizice, și pe măsură ce și-au curățat propriile bilanțuri. În ultimii trei ani, băncile au vândut portofolii importate de credite neperformante, respectiv de peste 5 miliarde de euro, în valoare nominală, nu ca preț de vânzare către recuperatorii de creanțe. Cele mai mari vânzări le-au făcut BCR (de peste 2 miliarde de euro), UniCredit, Bancpost, Piraeus Bank și Intesa Sanpaolo. Este drept că băncile autohtone mai au în bilanțuri NPL-uri (non-performing loans) de aproape 6 miliarde de euro, însă, în doi ani, ca urmare a vânzărilor, aproape au înjumătățit rata medie a acestora, ajungând la 9,6%, nivel apropiat de media europeană, care este de 6%.

Bancherii au început să prindă și mai multă încredere, anul trecut, după ce situația din piață a început să se simtă în profituri. Întâi pe primele trei luni, după care la jumătatea anului. Apoi, s-au relaxat, când au apărut rezultatele la nouă luni: 3,7 miliarde de lei profitul net al întregului sistem, cu 160% mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior. Din această sumă, cel mai mult, aproape 1,15 miliarde de lei, a fost obținut de cea mai mare bancă din sistem, BCR, reprezentând un avans de 26%. Însă, cel mai mare ritm de creștere a profitului la nouă luni, de aproape 60%, l-a avut a doua bancă din sistem, BRD, care a adunat 606 milioane de lei. De asemenea, Banca Transilvania a avut un profit net de 698 de milioane de lei (n.r. – dar e mai mic față de perioada similară din 2015, an în care a preluat Volksbank), ING Bank de 391 de milioane de lei, UniCredit de 292,5 milioane de lei, iar Raiffeisen Bank de 288 de milioane de lei.

Rezultatele pozitive par să fi încetinit restructurările din sistem, în primele nouă luni din 2016 doar 90 de sucursale au fost închise şi 132 de salariaţi au plecat din sistem, spre deosebire de anii 2009-2015, când peste 15.826 de angajați au ieșit din sistem, 1.736 de unități bancare au fost închise și numărul de bănci s-a redus de la 43 la 37. Aproape 55.800 de angajați și 4.800 de sucursale și de agenții bancare contabiliza sistemul bancar românesc, la sfârșitul lunii septembrie 2016.

De altfel, solvabilitatea băncilor este la aproape 19%, iar lichiditatea imediată la aproape 39%, ceea ce arată că sistemul are o bună stabilitate. De asemenea, băncile vor trebui să se pregătească în acest an și pentru noul standard de raportare financiar (IFRS 9), pe care îl vor aplica de anul viitor.

Numai că, pe lângă cele 6 bănci, alte 20 de bănci au avut un profit net pe plus, în primele trei trimestre ale anului trecut, iar celelalte 11 au fost pe pierdere. Astfel, datele de mai sus arată că ecartul dintre băncile mari și cele mici se adâncește. În prezent, 80% din piața bancară o dețin 10 dintre cele 37 de bănci existente, reiese din statisticile BNR.

În aceste condiții, anul acesta s-ar putea să înceapă consolidarea pieței de care se tot vorbește în ultimii ani, astfel încât să vedem mai multe fuziuni și achiziții, față de anul trecut, când a început doar cea dintre Patria Credit și Banca Carpatica, estimată a se încheia în acest an. Șanse există. La Londra, Credit Suisse a început discuțiile cu investitorii interesați de Banca Românească, deţinută de grupul National Bank of Greece (NBG), în timp ce restul băncilor cu capital grecesc sunt ținte semipublice. În plus, Veneto Banca încearcă și ea să-și găsească un cumpărător, Bank of Cyprus își lichidează operațiunile din țara noastră, finalizarea procesului fiind programată pentru acest an, iar Bank of Beirut va încheia preluarea Marfin Bank România.

Horia Ciorcilă, fondatorul și președintele grupului BT, a precizat, pentru proiectul special al Forbes România „Lecții pentru 2017”, că Banca Transilvania este interesată să-și continue extinderea prin preluarea altor jucători: „Al treilea plan al strategiei pe 2017 este urmărirea oportunităților de consolidare a grupului BT prin achiziții”. În plus, Radu Grațian Ghețea, președintele CEC, a spus că instituția financiară deținută încă de stat își dorește să continue tendința de creștere puternică a volumului de credite și a profitabilității, începută la sfârșitul anului trecut, în paralel cu reducerea ratei creditelor neperformante, iar „în acest sens, consider că ne-ar fi de mare ajutor o infuzie de capital, care se poate realiza prin mai multe metode, cum ar fi atragerea în acționariat a unei instituții financiare internaționale, precum BERD sau IFC, sau chiar prin listarea la bursă, o variantă pe care nu o exclud, deși nu o agreez foarte tare”. Punerea în practică a acestor variante stă sub semnul întrebării, în condițiile în care, în acest an, CEC se pregătește să-și schimbe Consiliul de Administrație. Ministerul Finanțelor Publice a demarat procesul de recrutare, la sfârșitul anului trecut, finalizarea fiind programată pentru prima parte a acestui an.

În ciuda calculelor, cât de mult vor reuși bancherii să beneficieze și să urmeze actualele tendințe, depinde de evoluția economiei și de măsurile anunțate de Guvernul Grindeanu.

De asemenea, de BNR. În prima conferință de presă din 2017 organizată de banca centrală, oficialii acesteia au evitat să înainteze orice scenariu legat de evoluția economiei și a pieței bancare, precum și să facă referiri la măsurile economice anunțate de PSD. „Așteptăm construcția bugetară”, a răspuns Guvernatorul Mugur Isărescu la orice întrebare referitoare la recentele măsuri ale Executivului, însă a subliniat că riscuri mai mari vin din plan extern (Brexitul, SUA, ritmul de creștere a economiei europene etc.). Asta nu înseamnă că BNR ignoră situația. Din contră.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii