Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Criza face valuri în online

Criza forței de muncă în România, generată de scăderea populației tinere și de lipsa personalului calificat, este o temă discutată intens în mediul online, mai cu seamă în presă și pe Facebook.
sageata

Circa 8.477 de apariții pe tema crizei forței de muncă au fost consemnate în presa online, în perioada 1 ianuarie 2015 – 19 august 2016, și alte 2.175 de postări pe rețeaua de socializare Facebook, potrivit monitorizării realizate de compania Zelist la solicitarea „Forbes România”.

Pentru identificarea discuțiilor pe această temă, serviciul Zelist Monitor a utilizat mai multe asocieri: „criza de personal”, „criza resurselor umane”, „criza forței de muncă”, „criza de angajați” și „personal calificat”.

În social media, expresiile utilizate au însumat 16.622 de materiale, generând 31.256.000 de vizualizări. Cele mai multe vizualizări au fost înregistrate pe site-urile de știri (23.817.000), reprezentând 76% din totalul viewership, și pe paginile publice de Facebook (5.599.000, cu o cotă de 17,9%).

Sumar criza de personal general

Pe site-urile „agregatoare” au fost 4.242 de apariții cu doar 49.000 de vizualizări. Deși numărul menționărilor în articolele preluate de agregatoarele de conținut este mare, importanța acestora este în general mică pentru că volumul știrilor publicate este mare, temele se schimbă des pe prima pagina, de aici rezultând un număr redus de vizualizări pe articole.

Analiza Zelist Monitor a distribuției geografice a menționărilor pe conturile de Twitter și pe bloguri arată că tema crizei forței de muncă este discutată cu precădere de utilizatorii din București și, la mare distanță,  de cei din Transilvania: 40,8%, respectiv 14,5% dintre emitenți. Aceștia sunt urmați de cei din Moldova (12,8%), Muntenia (9,2%), Dobrogea (6,9%), Oltenia (4,1%) și Maramureș (4%).

În funcție de sexe, cei mai „vorbăreți” pe această temă pe bloguri și pe conturile de Twitter sunt bărbații (66,3%), comparativ cu femeile (33,7%).

Analiza pe aceiași emitenți din perspectiva vârstei relevă faptul că 37,8% dintre aceștia sunt persoane între 30 și 34 de ani. Este nucleul dur al celor care dezbat criza resurselor umane. Circa 23,6% au vârste între 35 și 39 de ani, iar 18,9% se situează în intervalul 50-54 de ani. Tinerii cu vârste între 19 și 29 ani reprezintă 8,6%.

Unul dintre cele mai discutate subiecte în spațiul public din România, în ultimii ani, este criza forței de muncă în sistemul medical. Monitorizarea Zelist a identificat vizibilitatea dezbaterilor cu următoarele asocieri: „criza de medici”, „criza personal medical”, „lipsa medicilor” și „criza asistenților medicali”.

distributie demografica (varsta)criza de medici

În perioada amintită, expresiile monitorizate au generat un număr de 7.326 de apariții cu 12.980.000 de impresii estimate. Cele mai multe apariții au fost în presă și în agregatoarele de conținut: 4.042 de articole, respectiv 1.750.

Pe locul al treilea s-a plasat Facebook, unde s-au înregistrat 880 de menționări pe paginile publice. Articolele și postările identificate pentru criza de personal din sistemul medical au generat peste 9.990.000 de vizualizări în presă și peste 2.340.000 de vizualizări pe paginile publice de Facebook.

Dacă articolele de pe bloguri sau postările de pe Twitter despre criza forței de muncă sunt realizate de către tineri, în domeniul medical, dinamica se schimbă în sensul că discuțiile sunt purtate cu precădere de cei cu vechime în muncă. Cei care au postat cel mai mult în mediul online pe acest subiect au vârste între 30 și 34 ani (45,2%), urmați de targetul 50-54 de ani (19%) și de cei cu vârste între 40-44 de ani și 35-39 de ani, ambele grupuri fiind reprezentate cu o cotă de 9,5%.

Bucureștenii au fost cei mai activi „vorbitori” pe tema crizei de personal din Sănătate: 41,6% din totalul utilizatorilor. Locuitorii din Muntenia au avut o cotă de 12,5%, fiind urmați îndeaproape de ardeleni (12,2%) și moldoveni (11,9%).

Un fragment relevant al analizei Zelist este rezervat crizei de forță de muncă din domeniul IT. Discuțiile despre lipsa specialiștilor IT sunt mult mai puțin vizibile și au mult mai puține menționări față de criza generală și cea din Sănătate.

impactul pe tipul sursei criza ITisti

Unul dintre motive ar putea fi faptul că, deși lipsesc programatorii specializați, existând o presiune constantă asupra salariilor din piață, companiile din domeniu nu sunt suficient de vocale pe această temă. Luxoft, prin vocea directorului general Bogdan Pelinescu, a fost printre primele companii care au atras atenția asupra acestui fenomen.

Cu ajutorul expresiilor utilizate: „criza de IT-iști” și „lipsa programatori” au fost identificate doar 46 de apariții și 73.000 de impresii estimate, cu precizarea că nu au fost luate în considerare anunțurile sau ofertele de angajare din domeniu.

O altă temă mult discutată este lipsa personalului din instituțiile publice, deși numărul angajaților a crescut, dar calitatea serviciului public n-a înregistrat o îmbunătățire vizibilă. Pentru a urmări aceste discuții, Zelist Monitor a utilizat diferite asocieri, de la „criza de personal în instituții” la „lipsa personalului în primării”.

Pe baza cuvintelor cheie utilizate, au fost identificate în perioada menționată peste 800 de articole și postări, acestea generând peste 2.998.000 de vizualizări.

Sumar criza de personal institutii

C ea mai mare vizibilitate a menționărilor a fost înregistrată de către articolele din presa online (2.645.000 de vizualizări), urmată de paginile publice de Facebook (329.000). Monitorizarea Zelist arată că îngrijorările din spațiul public privind criza de resurse umane din sănătate, IT și din instituțiile publice sunt reflectate în mediul online, stârnind numeroase reacții cu audiențe foarte mari.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii