De șase ani așteaptă pacienții români și producătorii farma o nouă listă de medicamente compensate. După dezbateri aprinse, un prim pas s-a făcut recent în acest sens prin introducerea a 17 medicamente noi destinate tratamentelor bolilor rare. Bugetul alocat pentru aceste medicamente este de 40 de milioane de lei, iar costurile vor fi acoperite de la fondul naţional unic de sănătate. Este vorba de o listă de medicamente de care vor beneficia circa 7.000 de pacienţi, potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii. Însă dezbaterile privind actualizarea listei de compensate continuă pentru că mai există încă peste 100 de medicamente care au fost depuse iniţial spre evaluare şi care, conform calendarului anunţat de minister, vor fi reevaluate şi introduse în noua listă până la sfârşitul lunii octombrie. Mai mult, potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, ar urma ca noua strategie să permită o reactualizare periodică a acestei liste. „De fiecare dată când un producător are date consistente cu privire la impactul asupra sănătăţii pacienţilor şi asupra impactului economic, el ar trebui să aibă posibilitatea să-şi poată depune dosarul și să fie luat în calcul. Astfel, dinamica adaptării listei să fie un proces continuu”, a declarat doctorul Dorel Săndesc, Secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
Această măsură nu rezolvă, însă, întreaga listă de dispute din piaţa farma. În urmă cu două luni, reprezentanţii Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) declarau cu privire la actulizarea listei de medicamente compensate că finanţarea acesteia exclusiv prin taxa clawback este nerealistă și ar putea crea probleme majore în ceea ce privește accesul populației la tratamentele de bază. „APMGR face un apel la reținere și responsabilitate în comunicarea publică referitoare la efectele miraculoase pe care actualizarea listei de medicamente compensate le-ar avea asupra pacienților în suferință”, se mai arăta în anunţul făcut de asociaţie. Cât despre taxa clawback, producătorii de medicamente mai susţin că o continuare a aplicării acesteia în forma actuală poate duce la distrugerea capacităţilor de producţie farmaceutică din România, cele care sunt exclusiv producătoare de medicamente generice. „În ultimii 3-4 ani au dispărut de pe piaţă peste 1.000 de tipuri de medicamente din toate ariile terapeutice și există riscul ca pe viitor să dispară toate medicamentele cu prețuri sub 30 de lei”, afirma Dragoş Damian, CEO Terapia Ranbaxy și preşedintele APMGR. Drept urmare, asociaţia cerea Guvernului introducerea calculului diferenţiat al taxei.
În prezent, în România sunt circa 30 de producători farma care desfășoară operațiuni industriale, care au creat direct peste 10.000 de locuri de munca și care aduc în fiecare an circa 1,2% din PIB. În ceea ce priveşte valoare pieţei, anul trecut, totalul medicamentelor eliberate către pacienţi a ajuns la aproape 12 miliarde de lei (2,65 miliarde de euro), în creştere cu 0,3% faţă de 2012, conform datelor Cegedim Romania. Creşteri au fost înregistrate doar în categoria medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, care au au atins o valoare de 1,78 de miliarde de lei (400 de milioane de euro) în 2013, cu 6,5% mai mare faţă de anul anterior, în timp ce vânzările de medicamente pe bază de reţetă au înregistrat o scădere de 0,8%, iar pe segmentul de spital vânzările au scăzut cu 0,5%, faţă de anul precedent. „Pentru anul 2014, în condiţiile în care lista de medicamente compensate nu a fost actualizată, revizuim prognoza anuală, de la creştere de 2,7% la uşoară scădere, de 0,3% în lei”, a declarat recent Petru Crăciun, director general Cegedim Romania.
Piaţa farma se numără printre puţinele pieţe care au înregistrat creşteri în perioada de criză. Dacă în 2009 valoarea medicamentelor eliberate către pacienți ajunsese la 1,9 miliarde de euro, în anul următor această valoare era de aproape 2,3 miliarde de euro, iar în 2011 depăşea 2,5 miliarde de euro. Cei mai mari jucători din piața locală sunt Hoffmann La Roche, urmat de Sanofi (inclusiv Zentiva), Novartis, Servier și Pfizer. Însă această ierarhie pare să fie în continuă schimbare. Până în 2008 prima poziție în clasament a fost deținută timp de zece ani de compania britanică GlaxoSmithKline (GSK). Producătorul a urcat pe prima poziție în 1998 după preluarea Europharm, companie care la momentul respectiv deținea o activitate integrată – producție, distribuție și retail. În 2008, GSK a fost detronat de elvețienii de la Roche, care spre deosebire de producătorul englez dețin în portofoliu doar medicamente originale. Astăzi, GSK România are o cotă de 4,7% din piață și ocupă locul șase în clasament, iar anul trecut a anunțat că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica Europharm de la Brașov. Cât despre estimările pentru acest an, Pascal Prigent, fost director general al GSK România anunța la începtul anului că 2014 va fi un an de tranziție pentru companie, în care businessul s-ar putea contracta, pentru ca apoi să crească din nou în viitor. „O preocupare specifică pe termen scurt este dată de productivitatea noastră pe plan local. Dacă ne uităm la vânzările nete per client, în raport cu angajații noștri din România, și facem o comparație cu alte piețe similare din Europa, putem observa că am rămas mult în urmă. Cu alte cuvinte, pentru fiecare unitate vândută, România aduce cei mai puțin bani din Europa, în euro”, declara Pascal Prigent, într-un interviu pentru Forbes România. O perioadă îndelungată primul loc în topul producătorilor a fost deținut de Sanofi, care deţine pe piaţa locală fosta fabrică Sicomed, dar care la începutul acestui an a fost detronat de Hoffmann La Roche, diferența de cote de piață dintre cele două fiind de mai puțin de jumătate de procent. Evoluția acestor jucători va depinde în acest an în special de măsurile pe care le pregătesc autoritățile pentru piața farma. O creștere a taxei clawback în acest an ar putea duce la o stopare a investițiilor marilor producătorilor și chiar la închiderea activității jucătorilor mai mici din piață.
Aflați ce alte articole cuprinde ediția specială Forbes Healthcare
Citiți ediția specială Forbes Healthcare și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
