Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Crede și cercetează!

Cea mai importantă caracteristică a unei companii de sondare a opiniei publice și a pieței este credibilitate. Adică, munca făcută corect. În România, a devenit o „tradiție” ca sondajele să fie contestate.
shutterstock_425132197

Specialiștii, sociologii și oamenii care lucrează în companiile de sondare a opiniei publice și de cercetare a pieței sunt discreți. Rareori apar în talk-show-urile de televiziune pentru a explica studiile realizate. De obicei, când apar în astfel de situații, nu sunt înțeleși. Nici de moderatori, nici de public. Probabil nu găsesc „limbajul popular” sau poate asistența nu are pregătirea necesară pentru a pricepe ce spune „omul cu sondajul”. De aici, din această prăpastie, se naște neînțelegerea, citirea superficială a studiilor și fel de fel de interpretări: sondajul electoral este măsluit, exit-poll-urile sunt mincinoase, datele de audiență TV favorizează nu știu care televiziune… Imaginația contestațiilor este foarte bogată la români! Credibilitatea se prăbușește. Iar erodarea credibilității, mai ales într-un astfel de domeniu foarte sensibil, este devastatoare asupra pieței de cercetare. Clienții sunt reticenți, comenzile sunt mai rare, banii se câștigă mai greu. Până la urmă, credibilitatea este o medalie care se câștigă de către companiile din domeniu în fața clienților. Nimeni nu va veni în această piață și va împărți „diplome” și „premii” de credibilitate. Așadar, mingea de află (mereu) în terenul „sondorilor”.

În ciuda acestei situații de neîncredere, la care se adaugă și lipsa de educație a antreprenorilor români în cercetarea de piață, companiile din acest domeniu și-au dezvoltat afacerile. În prezent, există un nucleu de institute de cercetare cu capital străin, care operează în excluvitate în zona comercială, având clienți majoritatea multinaționalelor care operează în România. Acest nucleu nu este interesat nici de zona politică (sondaje electorale) și nici de cea socială. Afacerile acestor companii, filiale în România ale rețelelor internaționale de cercetare, generează mai mult de 70% din cifra de afaceri anuală a acestui sector. Chiar și așa, la potențialul pieței românești, afacerile institutelor de cercetare sunt mici, o dovadă în plus că lumea autohtonă de business ignoră sau este prea puțin preocupată de cercetarea de piață, continuând să lucreze „după ureche” sau după sloganul „știm noi cum este piața!”

Anul 2016 ilustrează perfect inerția de pe piața companiilor de cercetare. A fost un an electoral, un an de creștere economică și un an încurajator pentru business. Totuși, aceste premise nu s-au reflectat în banii investiții în cercetarea de piață.

În 2016, cele 32 de companii de cercetare a pieței, monitorizate de „Forbes România”, au avut afaceri cumulate de 49.824.968 euro, în creștere cu 1% față de anul. Altfel spus, afacerile s-au menținut la nivelul anului 2015. Profitul total a fost 3.432.459 euro, în scădere cu 29,6% față de 2015.

Campaniile electorale (locale și generale), care ar fi direcționat comenzi pentru unele firme de cercetare (abonate la aceste afaceri de partid), nu s-au reflectat în această piață. De asemenea, creșterea economică ce ar fi influențat încurajarea companiilor locale de a apela la serviciile de cercetare de piață nu s-a resimțit în acest sector.

Bilanțurile financiare raportate la Ministerul Finanțelor Publice arată mai degrabă o piață încremenită și resemnată: cercetarea nu este la mare preț în România. Clienții fideli ai acestor servicii rămân în continuare companiile multinaționale.

Topul companiilor de cercetare pentru 2016 arată că piața este dominată de filialele multinaționalelor, unele dintre acestea lucrând ca hub-uri pentru clienți internaționali. Sunt 10 firme cu cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, restul „zbătându-se” cu afaceri de sub jumătate de milion de euro.

Dintre cele 10 firme, se detașează GfK România, cu o cifră de 17 milioane de euro și un profit de 1,27 milioane de euro. Afacerile au crescut cu 26,7% față de 2015, în timp ce profitul este mai mare cu 135,7% față de anul precedent. GfK România este un hub care furnizează servicii pentru clienții unor entități din rețeaua internațională a GfK.

Pe locul secund în top se află AC Nielsen România, cu o cifră de afaceri de 7,1 milioane de euro, în scădere cu 37,4% față de 2015. Firma a raportat pierderi la finele anului trecut în valoare de 39.900 euro, față de profitul de 1,34 milioane euro din 2015. Pe locul 3 se află Kantar Millward Brown, care a avut afaceri în creștere cu 11,3% și a raportat un profit de 746.038 euro.

Printre firmele care au înregistrat creșteri ale cifrelor de afaceri se numără: IPSOS (13%), ISRA Center Marketing Research (9,5%), TNS CSOP (4%), 360 Insights (5,1%), IRES (5,4%), Mednet Research (10,6%) și Unlock Consulting (46,8%). Sunt creșteri rezonabile, deloc spectaculoase.

Parcă grupul institutelor care au suferit reduceri ale cifrele de afaceri este mai semnificativ: Kantar Media Audiences (-7,2%), companie care măsoară audiențele TV în România, IMS Health Technology Solutions (-0,1%), Mercury Research (-1,2%), IMAS-Marketing și Sondaje (-2,1%) și Exact Cercetare și Consultanță (-30,3%).

Anul 2017, în absența unor campanii electorale, dar marcat de o creștere economică, va fi liniștit pe piața cercetării. O perioadă prielnică pentru consolidarea credibilității.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii