Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Agricultură |
|

#CoverStory: O schimbare sistemică în agricultură

România, grânarul Europei. Agricultura românească ar putea să hrănească peste 80 de milioane de persoane. Alături de turism, agricultura românească are cel mai mare potențial de dezvoltare.
 aboneaza-te
088 cover FDAgri open

Ați auzit cu siguranță de multe ori toate aceste teorii, căci ultimele trei decenii au arătat că, în ceea ce privește agricultura, distanța de la potențial la realitate este, din păcate, tot mai mare, în ciuda avansului tehnologic.

Iar unul dintre domeniile în care se vede, mai bine ca oriunde altundeva decalajul dintre teorie și realitate este legumicultura. România este prima țară din Uniunea Europeană după numărul de ferme de legume, potrivit datelor Eurostat. Este a cincea țară după suprafața cultivată cu legume, a șaptea țară după producția realizată de legume, fiind abia pe locul 13 în ceea ce privește producția medie la hectar – 14.700 de euro, sub media de 15.500 de euro. În cazul tomatelor, de exemplu, România are abia a șaptea producție din Uniunea Europeană, fiind mult mai probabil ca multe dintre tomatele din salatele românilor să provină din Spania, Italia, Olanda, Franta sau Grecia, țări cu o producție mult mai ridicată.

În aceste condiții, nu este de mirare că România este pe ultimul loc în ceea ce privește raportul dintre exporturi și importuri, la polul opus față de țări precum Italia, Olanda, Grecia, sau Portugalia, care au raport excedentar, adică exportă mai multe legume decât importă la nivelul unui an.

Toate informațiile de mai sus reprezintă tot atâtea argumente pentru apariția unuia dintre cele mai curajoase pariuri privind schimbarea de paradigmă în ceea ce privește legumicultura din România, având în vedere că la segmentul de legume și fructe este cel mai evident că România nu poate asigura în prezent necesarul de consum, în ciuda unor (timide) programe de susținere a producției locale, așa cum au fost mai mult sau mai puțin celebrelor programe „Tomata” și „Usturoiul”.

„Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii este un instrument care creează și implementează programe de dezvoltare rurală prin activitate economică. Vorbim despre o soluție nouă, modernă, diferită de un ONG clasic, concepută ca să integreze asset-uri valoroase precum ADN-ul unei organizații neguvernamentale, expertiza și mindsetul de retail, puterea financiară și consultanța unui catalizator de afaceri”, spune Romeo Vasilache, Director Executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDAgri).

Cum va fi realizat acest lucru? „Prin dezvoltarea unui ecosistem complex de parteneri care să se concentreze pe creșterea agriculturii. Apoi, prin crearea, testarea, implementarea și apoi scalarea unor modele colaborative viabile, care oferă acces crescut la piață și tehnologii, consiliere în obținerea de fonduri și în aplicarea de metode agricole moderne, specifice pentru micii producători”, explică Romeo Vasilache, care își propune ca misiune o schimbare sistemică a sectorului legumicol, pornind de la susținerea fermierilor mici, în condițiile în care, potrivit datelor disponibile, suprafața medie a fermelor este de doar 0,6 hectare, România fiind prima țară din Uniunea Europeană la numărul de ferme, deși, ca suprafață cultivată, suntem a 5-a.

Deși vorbim despre un potențial al țării noastre de a produce legume atât pentru consum propriu, cât și pentru export, din cauza fragmentării terenurilor fermierii se confruntă cu dificultatea de a-și comercializa produsele în marile rețele comerciale deoarece nu se poate garanta un anumit standard în ceea ce privește cantitatea și calitatea produselor, dar și a transportului.

„Agricultura locală are un potențial notabil. Cu toate acestea, agricultura ultimilor 30 de ani a fost marcată de paradoxuri și disproporționalități. Spre exemplu, astăzi, 0,4% din fermieri lucrează 48% din suprafața agricolă, în timp ce 72% dintre fermieri lucrează 12% din suprafața agricolă (sunt în zona de subzistență). Astfel, suntem martori ai unei polarizări care plasează agricultura realizată de marii jucători într-o zonă a productivității crescute, cu capacitate de a exporta și de a contribui la balanța de plăți externe a României. Iar la polul celălalt, fermele mici, multe dintre ele de subzistență, nu au încă resursele, cunoștințele de a produce valoare pentru economie și comunitate”, a mai explicat Directorul Executiv al FDAgri.

În acest context, schimbarea sistemică propusă de FDAgri este cu atât mai importantă, deoarece abordează situația legumiculturii românești folosind principii și metode pe care le recunoști de obicei la marile business-uri, de la analiza aprofundată a contextului și până la aplicarea de programe concrete, cu obiective și rezultate clare și măsurabile.

„Carrefour România este fondatorul vizionar al Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii, care și-a luat un angajament pe termen lung când a ales să contribuie la înființarea acestui organism independent care le va facilita micilor fermieri accesul la resurse, cunoștințe, instrumente și noi tehnologii, pentru a-i profesionaliza și a putea aduce mai multă valoare sectorului agricol românesc. Carrefour susține tranziția la o alimentație sănătoasă, prin produse de calitate, realizate local, la prețuri accesibile. Iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie ca mâncarea sănătoasă să fie disponibilă”, a completat Anca Damour, membru în Comitetul Executiv al Carrefour România și în Boardul FDAgri. „Există potențial de dezvoltare a producției locale și a unor comunități rurale vibrante, iar prin FDAgri, agricultura românească primește modele pentru o creștere sănătoasă și fiecare fermier local capătă acces la instrumentele necesare pentru a dezvolta o afacere locală puternică.”

Cum a decis însă primul mare retailer internațional intrat pe piața românească să finanțeze crearea acestui organism 100% independent, atât de necesar pentru dezvoltarea agriculturii?

„În România, nu puține sunt domeniile unde este nevoie de efort susținut, din mai multe direcții. Carrefour a dat startul unor programe și inițiative pe termen lung, cu impact pozitiv în agricultură în general și în legumicultură în particular, însă este nevoie de mai mult decât atât, de implicarea mai multor jucători din economie, care fac parte din acest ecosistem: bănci, ONG-uri cu know-how aplicat, societăți de asigurare, producători de echipamente agricole, autorități, organisme de certificare etc. Carrefour a înțeles că pentru a produce o schimbare sistemică e nevoie de o nouă paradigmă, în care actorii direct implicați văd în agricultură mai mult decât o ocazie de câștig. Văd o oportunitate de progres pentru comunitățile rurale, de dezvoltare pentru economie, de tranziție către o alimentație sănătoasă pentru noi toți”, detaliază Anca Damour.

Discutând cu reprezentanți ai diferitelor companii, a devenit evident că există interes și jucători din domenii distincte care vor să investească în agricultură, precum cei din banking sau din sectorul echipamentelor, dar o fac oarecum disparat. „Puterea Fundației vine din rolul său de catalizator al unor actori puternici în industriile lor care pot să acționeze pentru un scop comun, pentru o schimbare în profunzime”, adaugă reprezentantul Carrefour România, un grup care a investit deja sume importante pentru a dezvolta segmentul legumicol în România.

„Am format un ecosistem solid de fermieri, autorități, certificatori, consumatori și experți alături de care dezvoltăm programe și inițiative strategice pentru agricultură. În 2017 am creat primul nostru business agricol colectiv, Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, cu efecte benefice care se văd în nivelul de trai al fermierilor, în evoluția comunităților, în creșterea competitivității, în consolidarea brandului Vărăști. Am construit o relație de încredere cu familiile producătorilor locali, cărora le-am oferit acces la o piață de desfacere mare. Cele patru familii cu care am pus bazele și am dezvoltat programele de educare în agricultură în comuna Vărăști au atras în acest demers multe alte familii. Cele mai multe au avut curajul să investească în protejarea culturilor (sere/solarii) iar două au făcut un nou pas important și deloc ușor înspre agricultura bio și au intrat în programul Carrefour Creștem România BIO”, detaliază Anca Damour.

Filiala locală a grupului francez a lansat, în plus, și programul național Deschidem Vinul Românesc pentru a susține dezvoltarea producătorilor de vin, în special prin deschidere la piață, pentru a oferi consumatorilor produse autentice, locale de calitate, la prețuri accesibile și pentru a face din vin un brand de țară. „Prin Deschidem Vinul Românesc, sprijinim afacerile locale de care depind comunități întregi și contribuim la creșterea lor. Cramele românești produc vin de foarte bună calitate și suntem onorați că patru vinuri din program (din categoria Exclusiv la Carrefour), au primit Aur la International Wine Contest Bucharest 2020. VIA VITICOLA SARICA NICULIȚEL: „Caii de la Letea Geneza Chardonnay” și „Caii de la Letea Geneza Rose”. AURELIA VIȘINESCU: „Etika Chardonnay” și „Etika Fetească Neagră”.”

Nu în ultimul rând, Carrefour a construit Creștem România BIO, un program de conversie la agricultura ecologică prin care creează valoare pentru întreaga agricultură locală, nu doar pentru un producător sau altul, asumându-și noi formalitățile de înscriere, crearea planului de afaceri, consultanță pentru promovare și costurile de conversie. „Cu acest program urmărim să înlăturăm parte dintre barierele pe care le au atât consumatorii, care nu cunosc destul de bine beneficiile unei alimentații bio sau care cred că produsele bio au un preț mare, cât și barierele din calea fermierilor, care au nevoie de un partener solid, pe termen lung, alături de care să pornească în procesul de conversie la bio. Un demers care presupune cunoștințe, resurse și timp”, completează Anca Damour, membru în board-ul FDAgri din care fac parte și alți lideri importanți din business-ul românesc, precum Florin Pogonaru, antreprenor în serie și Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Dan Ștefan, co-fondatorul grupului Autonom sau Sergiu Neguț, unul dintre cei mai vizibili și activi investitori în afaceri antreprenoriale din România.

„Mă preocupă dezvoltarea antreprenorială sustenabilă, iar în acest proiect am găsit o inițiativă serioasă și o echipă de top, care adresează nevoi reale și cu potențial de scalare rapidă. Performanțele agriculturii românești sunt mediocre, în special în zona afacerilor mici și medii. Cred că trebuie să ne concentrăm asupra măririi valorii adăugate a IMM-urilor, iar aceasta se poate doar prin investiții și educație antreprenorială”, afirmă Dan Ștefan, care recomandă antreprenorilor din agricultură să aibă curaj să investească în afacerile lor și în propria educație de afaceri și să nu le fie frică să se asocieze cu oameni care gândesc la fel.

Pe lista membrilor board-ului se mai află și Alexandra Popa, Director Executiv, Centrul Român pentru Politici Europene, Amalia Năstase, Owner, Eventures și sociologul Daniel Sandu.

Împreună, liderii români de business vor susține Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii, care își propune să fie locul în care obiectivele și viziunile fermierilor, afacerilor, corporațiilor, mediului academic, ONG-urilor, ale retailerilor și ale consumatorilor se unesc pentru a obține cele mai bune rezultate din fiecare lume și pentru a dezvolta, astfel, agricultura României, potrivit lui Romeo Vasilache, un manager cu experiență în coordonarea programelor de dezvoltare antreprenorială, în cadrul Romanian American Foundation, fost Director de Dezvoltare pentru Patria Credit, cea mai mare instituție de microcreditare destinată micilor afaceri din urbanul mic și zona rurală. De altfel, unul dintre cei mai importanți parteneri implicați acum în programele FDAgri este chiar Patria Bank, o instituție financiară care a reușit să crească în perioada de criză pe fondul unei poziții importante pe piața creditelor pentru afaceri micro și cele din domeniul agriculturii.

„Grupul Patria și-a propus încă de la începuturi (prin IFN-ul Patria Credit și, ulterior, și prin Patria Bank) să contribuie la creșterea intermedierii financiare în zona rurală. Grupul Patria este printre agricultori și legumicultori de peste 15 ani. Sunt deja mii de legumicultori pe care i-am susținut de la primul solar și care acum au crescut și au mai multe sau s-au extins. În acest context, asocierea cu Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii este una firească și o extensie a ceea ce facem zi de zi de fapt, pe teren. În general, credem că lucrurile care se construiesc în parteneriate au rezultate mai bune, mai ales când vorbim de un domeniu cum este agricultura, unde mentalitățile și practicile încetățenite se schimbă mai greu la nivelul micilor agricultori”, spune  Horia Manda, președintele Consiliului de Administrație al Patria Bank și unul dintre pionierii fondurilor de investiții din România, care a coordonat în ultimele două decenii investițiile de aproape 300 milioane de euro ale fondurilor RAEF, BAF și EEAF în aproape 40 de companii din România și din Europa Sud-Est.

El afirmă că societatea și economia României sunt profund divizate între zona urbană și cea rurală. Astfel, 75% din PIB-ul țării este produs în 12 mari orașe, în condițiile în care aproximativ 45% din populația României trăiește încă în zona rurală. „Pentru progresul sustenabil al societății și economiei, este nevoie de o apropiere accelerată între aceste zone, iar accesul la creditare, alături de dezvoltarea infrastructurii și a educației în zona rurală este un mijloc extrem de important în asigurarea acestei convergențe. Din păcate, România continuă să ocupe ultimul loc în Europa în ceea ce privește intermedierea financiară (27% credit neguvernamental în PIB în 2019, în scădere continuă de la 42% în 2008 când se regăsea tot pe ultimul loc) și fără creșterea incluziunii financiare nu este posibilă o convergență reală a celor două economii (chiar societăți, până la urmă)”, completază Horia Manda. În plus, încearcă o explicație omul de afaceri, dacă ne uităm la faptul că bună parte din populația din zona rurală se ocupă de agricultură (caracterizată de existența unor ferme individuale foarte mici, cu productivități scăzute, netehnologizate, caracteristice agriculturii de subzistență), înțelegem de ce România continuă să aibă un deficit comercial important al comerțului exterior în zona sectorului agricol și a producției alimentară, în care exporturile sunt dominate de vânzarea de materii prime neprocesate în timp ce importurile sunt dominate de produse finite, cu înalt grad de procesare și cu valoare adăugată mare.

„Legumicultorul român are câteva teme importante pe care este important să se concentreze: desfacere (nu neapărat retail, dar și către procesatori locali), îmbunătățirea continuă a calității producției fără a pierde, însă, zona de expertiză pur locală și formarea resurselor umane. Mergând mai profund, putem vorbi și de alte aspecte care pot face declic‑ul pentru sector și agricultorii care îl formează: conștientizarea situației de fapt, deschiderea la nou și la învățare, asigurarea unei baze integrate și a unui lanț scurt de la producător la retailer, capacitatea de a înțelege consumatorul și adaptarea la schimbarea comportamentului acestuia.”

În acest context, omul de afaceri afirmă că rolul grupului Patria în cadrul fundației va fi unul de suport pentru a dărâma din bariere și a construi încredere între fermieri, în special în direcția asocierii, dar și pro tehnologie, și a oferi dovezi că un management mai bun și în comun al producției și o mai atentă monitorizate pot duce la o productivitate sporită și, implicit, o valoare adăugată mai mare, la acces mai facil și chiar mai ieftin la finanțare, la acces la know-how și tehnologie pentru tipuri de producții cu valoare adăugată (cum ar fi culturile ECO de exemplu) și, nu în ultimul rând, acces la clienții finali, care pot plăti mai bine într-un model de distribuție care elimină din intermediari. „În mod cert vorbim de un proces de durată care necesită resurse și răbdare și în care actori diferiți își asumă roluri complementare pentru un scop comun. Noi credem că finanțarea este soluția și vom continua să finanțăm segmentul și ne vom implica în proiecte de educație financiară și antreprenorială, alături de sprijinul continuu oferit pentru investiții”, completează Horia Manda.

Potrivit reprezentanților Fundației, aceasta și-a trasat pe lista de priorități diverse tipuri de programe, toate dedicate micilor fermieri din comunitățile rurale din bazinele legumicole. Acestea vizează dezvoltarea de modele noi de intervenție și replicarea celor de succes și în alte zone geografice. Programele vor include asistență personalizată pentru: asociere pentru vânzare (cooperativă sau foodhub), dezvoltarea canalului de distribuție, organizarea producției, creșterea calității proceselor în realizarea producției, certificarea produselor Global GAP, BIO. Totodată, programele pot include și investiții în active fixe (construcția de depozite, echipamente, etc.).

„FDAgri își propune să transforme agricultura într-un proiect național, printr-o strategie cu impact colectiv. Pentru fermierii care vor participa direct în program, se are în vedere, ca obiective principale: creșterea vânzărilor/veniturilor, creșterea productivității, extinderea suprafețelor cultivate în spații protejate, extinderea sezoanelor. Nevoile sunt multiple. Ne aflăm, așadar, în fața unei tendințe în creștere din punct de vedere al interesului pentru consumul local, o dorință a consumatorului să mănânce produse de calitate, crescute sau procesate la el în țară. Calitatea se poate obține, însă, cu investiții, cu know-how, cu certificări, prin urmare, fermierii au nevoie de capital și suport tehnic. Aceste ferme mici și medii se află în focusul Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii și cu ele ne dorim să începem schimbarea. De ce? Pentru că sectorul legumicol are potențial imens, time to money este scurt. Această situație permite micilor producători o creștere rapidă a veniturilor, de unde și creșterea veniturilor comunității din care aceștia fac parte și, implicit, o dezvoltare rurală durabilă. Mai mult, legumicultura permite realizarea mai multor culturi pe an, este dinamică, inclusiv în sensul în care este animată de oameni cu spirit antreprenorial și există cerere în piață din partea consumatorilor și a procesatorilor”.

Directorul Executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDAgri) a precizat că planul fundației pentru următorii 5 ani este de a atrage parteneri finanțatori strategici și ONG-uri cu expertiză în dezvoltarea rurală, cercetare și advocacy, comunicare și educație. „Alături de aceștia, FDAgri își dorește să realizeze un plan ambițios de dezvoltare, care presupune să creeze 15 structuri de tip cooperative și foodhub, să dezvolte și să testeze modele noi, să deschidă piața pentru 1500 fermieri, să crească producția la hectar a fermierilor din program cu 50% și să contribuie la generarea a peste 35 de milioane de euro în venituri suplimentare pentru acești fermieri. Deși contextul (COVID-19) actual este mai greu decât cel normal, este cu atât mai necesară prezența unei organizații precum FDAgri care să faciliteze o intervenție strategică în spațiul rural, cu efecte pozitive dincolo de zona rurală.”

Anul trecut, au fost cultivate cu produse legumicole 224.000 de hectare, producția fiind de aproximativ 3,5 milioane de tone, cu 7,5% mai mică decât cea înregistrată în 2018, din cauza unui randament mai scăzut al culturilor, dar și din cauza reducerii cu 2.000 de hectare a suprafețelor cultivate, arată datele Institutului Național de Statistică.

În plus, statisticile oficiale mai relevă faptul că, în 2019, importul de legume aproape s-a dublat cantitativ comparativ cu cifrele înregistrate în 2015, în contextul în care în ultima perioadă, apar tot mai multe informări cu privire la dispariția constantă a bazinelor legumicole existente. Există, însă, și exemple pozitive, cum este cel al bazinului legumicol din care face parte comuna Vărăști, care s-a dezvoltat în ultimii ani grație investițiilor Carrefour în legumicultură.

 

„Puterea Fundației vine din rolul său de catalizator al unor actori puternici în industriile lor și de a-i face să acționeze pentru un scop comun, pentru o schimbare în profunzime.” – Anca Damour, Executive Committee Member Carrefour România

„Agricultura românească are un potenţial important de creştere în viitor, având în vedere dimensiunea suprafeţei agricole, dar productivitatea la hectar este mică, fiind influenţată de multe aspecte.” – Horia Manda, președintele Consiliului de Administrație al Patria Bank

„Reunim educația, sprijinul financiar, tehnologia agricolă și modele de afaceri care pot fi adaptate pentru a crește accesul la piață și pentru a sprijini colaborarea dintre fermierii locali.” -Romeo Vasilache, director executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii

„Performanțele agriculturii românești sunt mediocre, în special în zona afacerilor mici și medii. Cred că trebuie să ne concentrăm asupra măririi valorii adăugate a IMM-urilor, iar aceasta se poate doar prin investiții și educație antreprenorială.” -Dan Ștefan, cofondator Autonom

 

Care sunt nevoile sectorului legumicol autohton pentru a se impune pe piață în perioada următoare, potrivit reprezentanților Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDAgri)

  1. Ecosistem complex de parteneri format din ONG-uri, autorități, finanțatori, experți, mediul academic, consumatori
  2. Educarea timpurie pentru crearea unei generații de fermieri care să se bazeze pe știință
  3. Crearea de modele colaborative cu potențial de scalare națională
  4. Acces la piața de desfacere
  5. Încurajarea românilor să consume mai mult produse românești

 

Cifrele Eurostat arată diferența uriașă dintre potențialul și realitatea din sectorul legumicol românesc versus țările din UE

 

1 – locul pe care îl ocupă România în EU 28 după numărul de ferme de legume

5 – locul pe care îl ocupă România după suprafața cultivată cu legume (după Italia, Spania, Franța, Polonia)

7 – locul pe care îl ocupă România după producția realizată de legume (după Spania, Italia, Germania, Franța, Polonia și Olanda)

13 – locul pe care îl ocupă România după producția medie la hectar, cu 14.700 euro, sub media UE de 15.474 euro

7 – locul pe care îl ocupă România după producția de tomate după Spania, Polonia, Italia, Olanda, Franța și Grecia

28 (ultimul) – locul pe care îl ocupă România în ceea ce privește raportul import/export legume, la polul opus față de țări care exportă mai mult decât importă, precum Lituania, Portugalia, Italia, Polonia, Olanda, Danemarca sau Grecia.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii