Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

ForbesLife |
|

Costel Postolache (Integral): „Reîntoarcerea la manualul unic este un incredibil pas înapoi spre un sistem de educație hipercentralizat, de sorginte comunistă”

Costel Postolache, director general al Grupului Editorial Integral, caracterizează decizia Ministerului Educație de a introduce manualul unic drept un pas înapoi spre un sistem de educație hipercentralizat, de sorginte comunistă.
Costel Postolache

Forbes: Cum au influențat piața de carte din România deciziile și măsurile luate de Ministerul Educației Naționale pe parcursul anului 2017?

Costel Postolache: Editura Integral nu este implicată în producția de manuale și/sau auxiliare școlare, drept care nu a suferit consecințe directe ale deciziilor și măsurilor luate de MEN.

Dar intervenția MEN are consecințe majore asupra pieței de carte, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Pe termen scurt, producția multor edituri a fost dată peste cap de măsurile arbitrare anunțate peste noapte de minister și/sau președinți de comisii parlamentare. Planul editorial, distribuția, vânzările, cash-flow-ul au fost sever afectate și mulți editori au ajuns aproape de pragul incapacității de a-și continua activitatea.

Ca urmare a deciziei ministerului de alocare a producției editoriale către o singură editură de stat, prima consecință va fi aceea că la începutul anului școlar 2018-2019 nu vor fi manuale noi pe pupitrele elevilor. Și blamați vor fi tot editorii privați, cărora tocmai li s-a interzis dreptul de a mai produce aceste manuale.

Pe termen lung, lucrurile stau mult mai rău. Reîntoarcerea la manualul unic este un incredibil pas înapoi spre un sistem de educație hipercentralizat, de sorginte comunistă. Naționalizarea producției de carte școlară și parașcolară reprezintă o primă etapă spre controlarea conținutului, spre manipulare, propagandă și îndoctrinare. Industria editorială a fost printre primele domenii de activitate care, după 1989, au devenit integral private și au ieșit de subcontrolul statului. Acum, aceeași industrie este prima care se află în situația de a face pasul înapoi spre monopolul statului.

Toate acestea se întâmplă din cauza deciziei unor cetățeni ajunși în funcții de conducere ale unor domenii esențiale, cum sunt cultura și educația, dar cărora le lipsesc cunoștințele minime din domeniu, cum ar fi deosebirea dintre publicare și tipărire.

Una peste alta, măsurile adoptate de MEN, reprezintă o lovitură în plus dată unei industrii care și așa nu se simțea prea bine.

TOPUL EDITURILOR DIN ROMÂNIA ÎN 2017

Forbes: În 2017, creșterile veniturilor populației, generate de măsurile guvernamentale privind salarizarea, au condus la încurajarea vânzărilor de carte în România?

Costel Postolache: Nu este nicio creștere a veniturilor reale ale populației, ci din contra, este vorba de o scădere  a puterii reale de cumpărare, pe fondul unei incertitudini generale determinate de măsurile haotice luate de guvernanți incompetenți.

Piața de carte din România stagnează de foarte mulți ani la o cifră cunoscută de toată lumea (cca 60 de milioane de euro/an), cu un consum de carte de 3 euro pe locuitor, o performanță de tot ignobilă, cel puțin în spațiul comunitar european.

Iar campaniile de tot felul împotriva culturii scrise, susținute de tot felul de miniștri ai educației, coroborate cu incapacitatea de a dezvolta elementele de infrastructură ale culturii și educației digitale, nu fac decât să agraveze o situație și așa jalnică.

Dacă mai adăugăm la toate acestea și tentativă repetată a Uniunii Scriitorilor de a obține legiferarea așa-numitului Timbru Cultural – o altă formă de a taxa în mod inadmisibil producătorii de carte în beneficiul unei asociații private de liber-profesioniști  – avem tabloul subru al unei industrii condamnate cu veselă inconștiență la un sfârșit cu mult mai apropiat decât cel determinat de schimbarea paradigmei tehnologice a producției de carte.

 

Forbes: În opinia dvs., care au fost segmentele și domeniile producției de carte care au suferit scăderi ale vânzărilor în 2017? Care domenii au cunoscut creșteri?

Costel Postolache: Producția de manuale și auxiliare școlare a fost în mod artificial distorsionată de deciziile MEN. În situația în care performanța economică a editurilor a fost afectată grav de acești factori artificiali, a fost atinsă în mod direct și capacitatea editorilor de a răspunde în mod flexibil cerințelor și tendințelor pieței în toate domeniile vânzării de carte.

În condițiile unei piețe viciate de intervenția arbitrară a statului, producătorii de carte au trebuit să adopte o strategie de supraviețuire, mai degrabă decât una proactivă, orientată spre nevoile și solicitările pieței.

Editurile care nu au fost implicate în producția școlară sau care s-au retras la timp din acest domeniu, prea dependent de decizia politică și de interesele de grup ale unor cetățeni, mai mult sau mai puțin onești, aflați la conducerea instituțiilor statului, au avut, în conjuctura politico-economică a anul 2017, un avantaj competitiv major.

În rest, multe dintre fenomenele înregistrate în piață par să fi apărut mai degrabă din necesitatea editorilor de a supraviețui unor amenințări cu potențial letal, decât din tendințele reale ale pieței de carte.

Câteva edituri au încercat, unele au și reușit, să capitalizeze pe tendința de refugiu din prezent a cititorilor de carte, ceea ce ar putea justifica numărul din ce în ce mai mare de cărți de istorie recentă, adresate publicului larg.

Tot în aceeași zonă se poate menționa o revitalizare a cărților de larg consum, cel mai adesea vândute împreună cu publicații de mare tiraj. Schimbarea mix-ului de distribuție și deplasarea cărții dinspre librărie spre stradă, în punctele de vânzare de presă, pare o tendință de neoprit, mai ales în condițiile în care librăriile continuă să se închidă. Iar această schimbare determină schimbări de formate editoriale, de politici de prețuri și de rețete de comunicare și promovare.

 

Forbes: Pe parcursul anului 2017, ați constat o îmbunătățire a distribuției de carte? Au intervenit schimbări notabile în relația editurii dvs cu distribuitorii?

Costel Postolache: Vânzarea de carte, prin intermediul rețelelor de distribuție, este de multă vreme copilul bolnav al sistemului editorial. Iar situația de criză din 2017 a fost accentuată de măsuri legislative aberante, care au declanșat reacții în cascadă. Altfel spus, lucrurile merg din rău în mai rău.

Introducerea sistemului de Split TVA a avut, pe lângă foarte discutabilele efecte benefice asupra bugetului statului, și efecte perverse, care au distorsionat relațiile comerciale dintre partenerii economici și nu mă refer numai la cei din lanțul valoric al producției de carte.

Am avut situații concrete în care parteneri din lanțul de distribuție ne-au comunicat că nu mai pot continua derularea contractelor cu noi, pentru că sunt obligați, din cauza procedurilor de Split TVA, să lucreze mai mult la evidența și efectuarea plăților și nu au un motiv suficient de puternic ca să dorească să o facă, preferând să lucreze cu parteneri care nu sunt înrolați în sistemul de plată Split TVA.

În condițiile creșterii deficitului de cash, atât în buzunarul cumpărătorilor finali, cât și în bugetul firmelor de distribuție, mulți distribuitori au ridicat plafoanele de preț pentru produsele pe care le preiau spre vânzare. Cea mai mare rețea de distribuție online nu mai acceptă la achiziție cărți cu preț de copertă mai mic de 15,00 lei. Editura Integral are foarte multe produse la vânzare cu prețul de 14,99 lei. Aceste cărți sunt refuzate acum la achiziție. Nu mai vorbesc de cărțile pentru copii, pe care am încercat să le vindem cu 5 lei, 10 lei, 12 lei. Cărțile ieftine nu mai pot ajunge la clienți, pentru că distribuitorii nu le mai vor.

Aceeași problemă cu cărțile editurilor mici, care, indiferent de valoarea cărților pe care le produc, nu mai au loc în rafturile librăriilor. Dacă nu ești în top 5, ai din ce în ce mai puține șanse ca o carte de valoare să obțină expunere într-o librărie de calitate. Sunt cel puțin două lanțuri majore de librării care practică acum un sistem de curățire a librăriilor de cărțile ieftine sau produse de editori cu vizibilitate mai redusă.

Cât despre rabaturi comerciale, nimic nou. Acestea continuă să crească și nu se vor opri prea curând. În România, aceste rabaturi sunt mai mici decât pe piața europeană și nu se vor limita până când nu se vor alinia practicii internaționale.

Ar fi de așteptat ca și standardele de distribuție să se alinieze celor mondiale, dar asta este mai puțin probabil să se întâmple prea curând. În absența unui mare jucător, de preferință din elita industriei europene, partenerii locali sau regionali fac și ei ce pot. Mai ales atunci când frecvente schimbări de proprietari, de management, de obiective, fac ca performanța unuia dintre cei mai ambițioși distribuitori online să cadă sub nivelul atins în anii din urmă.

Forbes: Premiile literare, interne și externe, reprezintă vectori de vânzări și de marketing în piața editorială din România? Cu alte cuvinte, o carte distinsă cu un premiu intern se vinde mai bine? Dar o traducere cu un premiu extern are un avantaj competitiv în vânzări?

Costel Postolache: Practica celor două-trei edituri  abonate la premiile interne spune că da. La fel spune și experiența celor câteva edituri potente financiar, care își pot permite să liciteze pentru titlurile și autorii cu premii de prestigiu sau aflați pe lista de bestselleruri internaționale.

Editura Integral are un alt concept editorial. Noi publicăm autori români (99%), mai mult sau mai puțin cunoscuți, debutanți, chiar și cărți scrise de elevi de liceu. Poate că unii dintre ei vor primi premii mai devreme sau mai târziu.

(16 aprilie 2018)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii