Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Costel Postolache (Integral): „Fără inovație, cartea va deveni un obiect de muzeu, precum papirusurile”

Costel Postolache, directorul general al Editurii Integral, consideră că producția de carte este mai mult un hobby al unor pasionați, decât o industrie cu vizibilitate la nivel macroeconomic.
Costel Postolache doi

Forbes: În ultimii trei ani (2014 – 2016), România a înregistrat creșteri economice. În ce măsură aceste performanțe macroeconomice au influențat piața editorială din România?

Costel Postolache: Industria editorială din România este un sector microeconomic fără conexiune cu tendințele macroeconomice, fie ele reale sau artificiale.

Pe fondul unui declin pe termen lung al consumului de carte în format tradițional, producția de carte stagnează de mulți ani la un nivel care este nesemnificativ valoric în contextul economiei naționale. Chiar și cei mai mari jucători ai pieței de carte din România, firme cu tradiție de un sfert de secol sau mai mult, au cifre de afaceri minore în comparație cu cele din industriile de consum.

În acest context, ca în toate statisticile pe cifre mici, concluziile sunt nerelevante. Producția de carte este mai mult un hobby al unor pasionați, decât o industrie cu vizibilitate la nivel macroeconomic.

Editura Integral a reușit să transforme acest hobby într-un proiect de business editorial semnificativ. Ceea ce a fost vreme de 17 ani un violon d’Ingres al unui one man show a devenit un reper editorial de top. În trei ani de activitate comercială, Integral a pornit de la zero și a ajuns deja un EMM (editură mică și mijlocie) foarte vizibil, cu perspective temeinice de a ajunge în Top 10 până la sfârșitul anului următor.

Deși tendința industriei este de stagnare, în încercarea de conservare a cotei de piață și a cifrei de afaceri (ultima dintre ele, de obicei, în scădere), Integral a reușit să meargă împotriva curentului și să înregistreze creșteri remarcabile. Probabil că din acest motiv Integral a fost desemnată la Gala Performanței 2015 drept cea mai dinamică editură din România și cel mai spectaculos new entry din industria editorială.

Forbes: România este de 10 ani în Uniunea Europeană. Dar piața editorială din România este integrată sau măcar conectată, din perspectiva valorilor și a businessului, la piețele europene?

Costel Postolache: Singura conexiune derivă din faptul că România este o piață bună pentru bestsellerurile editoriale internaționale și pentru produsele de marketing editorial conexate cu blockbusterele din industriile audiovizuale din lume. Nu în mod particular din Europa. Sensibilitatea (comercială) a publicului român la mărci, branduri internaționale, se vede în oferta multor edituri din România, orientate cvasi-exclusiv pe traducerea lucrărilor de pe pozițiile fruntașe ale topurilor internaționale.

În rest, tendințele din piața europeană își văd de treaba lor, fără să fie influențate sau să influențeze în vreun fel ceea ce se întâmplă aici. Un exemplu simplu. În mai toate țările, cărțile în format digital au o piață în sens economic și reprezintă o cotă semnificativă din cifra de afaceri a editurilor.

În România, deși ebookurile au fost lansate în format comercial acum 7 ani (se întâmplă că eram director la Nemira în 2010 și am coordonat direct producția și lansarea pe piață a primului ebook din România, cu câteva luni înaintea oricărui alt concurent), acest format de carte nu a reușit să-și creeze un canal de vânzări suficient de puternic încât să contribuie cu mai mult de câteva procente la cifra de afacere a editurilor (puține) care au intrat pe acest segment.

Editurile din România sunt importatoare de copyright-uri, iar cazurile de export comercial de copyright-uri originale se numără pe degete. Participarea editorilor români la schimburile comerciale internaționale sunt de cele mai multe ori operațiuni non-business, obiect al unor subvenții ori operațiuni de PR cultural.

Blocajele comerciale provin din lipsa lichidităților în operațiunile comerciale și a disponibilităților pentru investiții.

Forbes: În opinia dvs, care sunt blocajele interne care au frânat în ultimii trei ani dezvoltarea pieței editoriale din România (2014 – 2016)?

Costel Postolache: E bine zis blocajele interne. Pentru că este vorba, în primul rând, de blocajele interne ale editurilor. E vorba de blocaje comerciale, determinate de lipsa de resurse, și de blocaje conceptuale, de încremenirea în proiect, parafrazându-l pe reputatul om de cultură Gabriel Liiceanu.

Blocajele comerciale provin din lipsa lichidităților în operațiunile comerciale și a disponibilităților pentru investiții. Operatorii români s-au dezvoltat din aproape în aproape, din resurse proprii, generate de o industrie care nu este un cash-cow, are marje de profit foarte modeste, și nu au reușit să crească suficient de mult încât să devină entități semnificative din punct de vedere economic.

Niciun editor român nu a reușit să depășească condiția de jucător local și să devină vizibil ca operator regional sau continental/global. Cunosc un singur caz de editură care a reușit să atragă, în condiții specifice, un fond de investiții, dar și în acest caz, anvergura proiectului nu a depășit specificul local, chiar dacă producțiile sunt, în cea mai mare parte, concepute și executate altundeva, în lume.

Producția editorială de carte este singura industrie în care marii jucători internaționali nu au venit în România. Singurul pe care îl știam, Egmont, a plecat acum puțină vreme. În aceste condiții, într-o industrie cu o atractivitate scăzută din cauza marjei scăzute de profit și a cotei ridicate de risc, nici posibilii investitori locali nu s-au îngrămădit să intre sau dezvolte afaceri în această zonă. Și dacă au făcut-o cumva (vezi Dinu Patriciu), abordarea subiectului nu a fost sustenabilă și nu a făcut decât să dăuneze pe termen lung dezvoltării pieței de carte.

Mai important de atât este blocajul conceptual al editorilor români. Majoritatea lor continuă să facă și să vândă cărțile ca acum 20 de ani. Faptul că hârtia este mai lucioasă, ori legătoria mai spectaculoasă, nu schimbă datele problemei.

Fără inovație, cărțile vor deveni obiect de muzeu, ca papirusurile. La fel și editurile care nu înțeleg că publishing-ul nu poate supraviețui doar prin frecventarea târgurilor de carte de la Frankfurt, Paris, Londra sau Bologna. Dacă mergi acolo doar ca să cumperi, jocurile sunt făcute. Adică terminate.

(18 mai 2017)

Citește interviurile cu:

ANA NICOLAU (NEMIRA)

SILVIU LUPESCU (POLIROM)

LIDIA BODEA (HUMANITAS)

MARIN VIDRAȘCU (LITERA)

IREN ARSENE (CURTEA VECHE)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii