Cautare




, Staff

Afaceri |
|

Cine vrea să fie în board-ul companiei România?

O discuție despre cum ar putea fi condusă o țară precum o companie, cu unul dintre cei mai puternici directori financiari executivi (CFO) de pe piața românească
Mircea Varga ,CFO Tiriac Holdings

Om al finanțelor, Mircea Varga, CFO-ul Țiriac Holdings, are o opinie nuanțată despre cum poate fi România condusă ca o companie. Totuși, speră că, la un moment dat, va avea șansa să se implice în conducerea acesteia.  Un stat s-ar putea restructura, în principiu, și ar putea funcționa ca o companie performantă, a susținut Mircea Varga, CFO al holdingului de firme deținut de omul de afaceri Ion Țiriac, în cadrul celei mai recente ediții a Forbes CEE Forum. Dar, ținând cont de ceea ce întâmplă în țara noastră și de principalele noastre probleme, are dubii că s-ar putea aplica această situație teoretică în România. „Statul român, ca oricare corporație, ar avea nevoie, în primul rând, de o strategie foarte bine gândită, cu câteva domenii unde România poate excela și unde poate face performanță”, a punctat Mircea Varga.

De asemenea, statul român ar avea nevoie de manageri, care să îi gestioneze patrimoniul și să-l facă performant. „Lucru care, astăzi, dacă ne uităm la companiile de stat, este departe de adevăr. Dacă ar exista o piață concurențială și în această zonă și ar exista o competiție între cei care gestionează patrimoniul statului și i-am plăti doar pe performanță, probabil că lucrurile s-ar putea schimba. Probabil că ne-ar mai trebui cel puțin 20 de ani, dacă nu mai mult, pentru ca acest lucru să se întâmple. Cu fiecare an care trece, România se afundă într-o zonă din care este foarte greu să mai iasă. O restructurare a statului român înseamnă o restructurare a clasei politice, în primul rând, pentru că instituțiile statului sunt principalii jucători din economia românească. Acest lucru mi se pare la acest moment imposibil”, a descris Varga.

Dar, deși statul român nu ajută mediul de business, cel din urmă a reușit, de fiecare dată, să se reseteze, chiar în condiții dificile, cu o legislație care se schimbă frecvent, cu lipsă de predictibilitate, a mai spus CFO-ul Țiriac Holdings. „Principala problemă este că, în această abordare, România nu poate atinge o creștere sustenabilă. Pentru a avea o creștere durabilă este nevoie de implicarea statului român. Nu vrem pomeni din partea statului român, ci să ne lase să operăm și să ne desfășurăm activitatea într-un mediu concurențial sănătos. Sunt convins că toți cei din business nu au o problemă cu concurența”, și-a detaliat viziunea Varga. În același context, acestuia i se pare o foarte mare greșeală faptul că, la un moment dat, reprezentanții statului au început să arunce cu noroi în multinaționale și să le stigmatizeze. „Să nu uităm că primii pași în business, după Revoluție, i-am făcut învățând de la multinaționale. Am lucrat și de o parte și de cealaltă. Sunt lucruri bune și rele de ambele părți”.

În ciuda acestor diferențe între teorie și practică, el este convins că există multe persoane din economia românească cărora le-ar face mare plăcere să se implice în conducerea României, dacă ar fi lăsate. „Ar fi onorant pentru oricare dintre noi ca, la un moment dat, să contribuim la restructurarea statului român, astfel încât și mediul de afaceri să se simtă protejat și ajutat de statul român. Sper să mai apuc să contribui la acest lucru și să văd că lucrurile se schimbă în România.”

CFO-ul și resursele de finanțare pentru companii

La nivel internațional, în timpul crizei economice și după aceasta, s-a spus că CFO-ul devine cea mai importantă funcție dintr-o companie. „Rolul CFO-ului nu este important doar în situații criză. Poate l-am redescoprit în criza care a trecut peste noi”, a subliniat Varga. În plus, rolul CFO-ului s-a schimbat. Acesta trebuie să fie acum mai mult decât un om al cifrelor. CFO-ul actual trebuie să aibă viziune, să anticipeze, astfel încât să nu se ajungă la o situație critică, și să fie un partener strategic. „CFO-ul trebuie să fie privit ca un arhitect al viitorului. Ar trebui să aibă un stil de management al viitorului, măcar pe un orizont de trei – cinci ani, chiar dacă avem tendința să spunem că ne lipsesc aceste date. Prin acest lucru dăm direcție organizației respective și suntem pregătiți ca, pe măsură ce lucrurile evoluează, să corectăm rapid”, a descris Varga.

De asemenea, un CFO bun trebuie să știe să facă mai mulți bani din banii de care dispune și să știe să gestioneze activele de care dispune, uneori, prin renunțarea la activitățile care presupun mult efort și puține rezultate. „Astăzi, consumăm 80% din eforturi, iar rezultatele acestor eforturi generează doar 20% din businessul unei organizații. Pentru a-și putea aloca cât mai bine resursele spre viitor, un bun CFO trebuie să fie și un bun specialist în zona de resurse umane. Trebuie să știe ce fel de înlocuitori – pentru că nu le poate face pe toate,
să-și aducă în zona de controlling, de taxe, astfel încât efortul lui să fie dozat spre strategia organizației. Prezentul ar trebui să fie o confirmare a unei viziuni anterioare pe care managementul a avut-o asupra organizației respective și a drumului pe care organizația respectivă trebuie să-l aibă. Mai mult, CFO-ul, alături de CEO și de COO, ar trebui să aibă în atenție finanțarea zonelor complementare, care pot maximiza profitul unei companii”, a mai recomandat Varga.

Finanțarea companiilor

În plus, cei care sunt CFO în companiile din România sunt nevoiți să găsească noi modalități de finanțare, din cauza reticenței băncilor de a le acorda credite.

Pentru companiile mici, principala sursă de finanțare este cea tradițională, bancară, neputând face un IPO sau să emită obligațiuni. „Garanțiile pe care le cer băncile sunt mai mari decât în trecut și vedem o migrare a companiilor către creditul furnizor. Foarte periculoasă. Până unde poate merge, pentru că fiecare furnizor trebuie să se finanțeze de undeva? Văd câștigul de a face business, dar cât de sănătos este? La un moment dat poate exploda, așa cum a explodat finanțarea bancară pentru populație”, a detaliat CFO-ul Țiriac Holdings.

Peste 400.000 de firme, reprezentând 64% din economie, aveau datorii comerciale la nivelul anului trecut, arată un studiu realizat de compania de consultanță Keysfin. Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile românești a depășit pragul de 306 miliarde de lei, anul trecut, sumă cu 44% mai mare decât cea din 2009. De asemenea, creditul comercial a reprezentat 37% din totalul datoriilor, anul trecut, cu 56% peste valoarea creditului bancar, care a fost de 133 de miliarde de lei. Creditarea reprezenta 9% din pasivele companiilor, iar dintre cele peste 608.000 de firme active în economia românească doar 68.000 (11%) aveau un credit bancar.

„Aș încuraja mediul de business din România să încerce să se uite mai mult la fuziuni și achiziții. Economia românească este mult prea fragmentată. Acesta este și unul dintre motivele pentru care companiile de private equity și investitorii mari de afară ezită să investească în România.” Altă soluție sunt ajutoarele de stat, pentru companiile medii, și fondurile europene. Problema este birocrația de la nivelul autorităților și condițiile stricte impuse de acestea.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii