FacebookTwitterLinkedIn

Anul trecut, au apărut 116.096 machete publicitare, conform studiului „Monitorizarea Investițiilor în Publicitate pentru Presa Scrisă” (MIPPS), realizat de BRAT pentru 314 publicații, suplimente și ediții speciale. Numărul inserțiilor este aproximativ la același nivel cu cel din anul precedent (o creștere minoră de 1,2%). În schimb, volumul brut de publicitate, calculat pe tarifele-listă și din care nu s-au scăzut gratuitățile și discounturile acordate clienților, este mai scăzut cu 8,8% decât cel din 2011. „Forbes România” estimează că bugetul net de publicitate investit în ziare și reviste a fost de 21 de milioane de euro, cu 12,5% mai mic decât în 2011.

Acestea sunt „cifrele macro”, dacă se poate spune așa, care arată că publicitatea pe print a continuat să scadă. Iar această scădere, începută din 2008, când bugetul net a fost de 82 de milioane de euro, va continua.

În ultimul timp, criza printului a fost discutată cu timiditate de lumea editorilor. Câteva voci plângărețe au emis mai degrabă niște constatări resemnate. „Capul de afiș” în mai toate discuțiile sunt lamentările. Cauzele decăderii sunt numeroase, de la dezinteresul publicului la concurența televiziunilor și a internetului, de la criza economică până la degradarea conținutului publicațiilor, de la incompetența și interesele obscure ale patronilor de presă la clișeele cu care operează clienții publicitari. Nu are rost să le detaliem!

Important ni se pare să stabilim care sunt bugete de publicitate pe care printul se mai poate sprjini în viitor. Dar pentru a răspunde la această întrebare să aruncăm o privire în trecutul imediat!

În anul 2012, primele cinci categorii de produse și servicii cu cele mai mari investiții în presa tipărită au fost: comunicațiile, piața auto, cosmeticele pentru femei, retail-ul și sectorul bancar. Aceste cinci categorii au consumat în ziare și reviste un volum brut (calculat pe tarifele-listă) ce reprezintă 25,6% din bugetul total de publicitate. De asemenea, numărul de inserții comandate de jucătorii acestor cinci categorii reprezintă 15,5% din totalul machetelor apărute. Acest lucru arată că există foarte mulți advertiseri care aruncă niște „firimituri” din bugetele lor către print. Condiția de „rudă săracă” nu mai este o rușine pentru presa tipărită.

Dar ce șanse sunt ca aceste cinci mari categorii să-și sporească investițiile publicitare pentru print, profitând de avantajele pe care le oferă acest suport de promovare (mesaje detaliate și o mai mare memorabilitate decât în cazul TV sau online)? Piața auto nu dă semne că își va reveni în acest an.

Așadar, bugetele de comunicare nu vor crește. Piața bancară rămâne în continuare foarte rezervată în promovare, confruntându-se cu probleme importante în plină criză finaniciar-economică. Nici aici nu este de așteptat să crească bugetele. Banii de publicitate care ar putea să vină din sectorul cosmeticelor pentru femei depind, până la urmă, de creșterea puterii de cumpărare. Nu se estimează o majorare, ci dimpotrivă!

Mai rămân comunicațiile și retailul. Concurența dintre operatorii de telefonie mobilă va continua și în acest an. Aceștia se vor bate în oferte. Dar presa va fi a treia sau a patra „vioară” după TV, internet și chiar radio. O bătălie aprigă în oferte se va desfășura și pe piața supermarketurilor și hypermarketurilor, dar grosul publicității se va duce spre TV și radio.

În 2012, sectorul comunicațiilor a comandat în print 4.279 de machete, consumând un buget net, estimat de „Forbes România”, de 1,5 milioane de euro. Cei mai mari advertiseri pe această categorie au fost Orange, Vodafone,  Romtelecom și Cosmote.

Jucătorii din piața auto au consumat 3.930 de inserții, în valoare netă de 1,1 milioane de euro. Cei care au prins „viteză” în paginile ziarelor și revistelor au fost Porsche România (1.245 de inserții), Hyundai (363), General Motors (243), Renault (185) și Mercedes Benz (184). Companiile auto au preferat în planurilor lor de media următoarele publicații: „Ziarul Financiar” (cu 981 de machete publicitare), „Gazeta Sporturilor” (142), „Auto Bild” (115) și „Auto Motor și Sport” (91).

Publicația cu cel mai mare număr de inserții venite din categoria cosmeticelor pentru femei a fost revista „The One” (153), fiind urmată de „Elle” (152), „Cosmopolitan” și „Marie Claire” (cu câte 114 inserții) și „InStyle” (96). Totuși, „Cosmopolitan” a fost revista care, în 2012, a obținut cel mai mare buget brut de publicitate, în valoare de 1,06 milioane de euro (calculat pe tarife-listă). „Forbes România” estimează că firmele de cosmetice pentru femei au consumat un volum net de 900.000 de euro pentru 1.981 de machete comandate.

Cei mai mari advertiseri din această categorie au fost: L’Oreal, Beiersdorf, Niran Co. Products, Yves Rocher și Avon Cosmetics. Magazinul Ikea a fost cel mai mare consumator de publicitate din retail, cu un volum brut de 1,63 milioane de euro (calculat la tarifele-listă) pentru 290 de inserții. A fost urmat de Carrefour (417), Lidl (225), Băneasa Developments (178) și Real Hypermarket (271). Tabloidele „Libertatea” și „Click” au atras cele mai multe machete din acest domeniu: 136, respectiv 126. Au mai intrat în planurile companiilor de retail „Gazeta Sporturilor” și „Adevărul”.

Sectorul bancar a comandat 4.338 de inserții. Cele mai multe s-au dus către „Ziarul Financiar” (688), „Adevărul” (282), „Click” (176) și „Jurnalul Național” (130).

Trăgând linia după primele cinci categorii cele mai darnice cu publicitate, printul se poate baza doar pe comunicații, retail și… ce mai pică de la restul lumii.