Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Industrie |
|

Cernavodă: De importanță strategică

Centrala de la Cernavodă este unul dintre pilonii securității energetice a României, asigurând 18% din necesarul de energie al țării, iar dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 a devenit mai importantă ca oricând.  
086 dosar 101 Cernavoda Cosmin Ghita

Cosmin Ghiță este cel mai tânăr manager de top din sectorul energetic, ocupând funcția de director general al SN Nuclearelectrica (SNN). Într-o discuție cu Forbes România, el vorbește despre importanța strategică a centralei de la Cernavodă, despre relevanța ei pentru securitatea și independența energetică a României, dar și despre dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, care vor deveni esențiale pentru țara noastră în următorii ani.

Să le luăm pe rând. În prezent, Nuclearelectrica asigură aproximativ 18% din necesarul de consum al României, prin cele două unități pe care le deține și operează la Cernavodă, fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW.

„Asigurăm 18% din necesar într-un cumul de condiții avantajoase pentru sistemul energetic național: producție în bandă, stabilitate, contribuție la reducerea emisiilor de CO2, energia nucleară fiind una curată, fără emisii de CO2, asigurarea unei părți a securității în aprovizionare, dependență extrem de redusă de factorul climatic. Pe termen lung, energia nucleară va juca un rol esențial, alături de regenerabile, în atingerea țintelor de decarbonizare stabilite de Comisia Europeană: o reducere cu 40% a emisiilor de CO2 până în anul 2030 și 85% până la nivelul anilor 2050. Sunt ținte extrem de ambițioase, iar energia nucleară conferă sistemului energetic stabilitate și siguranță în aprovizionare, fără riscul asociat al fluctuațiilor sau dependenței de factorul climatic”, precizează Cosmin Ghiță.

De altfel, directorul general al Nuclearelectrica precizează că Agenția Internațională pentru Energie din cadrul OECD consideră că sectorul energetic global poate atinge până în 2060 emisii de CO2 net-zero în cadrul scenariului de limitare a încălzirii globale cu până la 2 grade Celsius, prognozând că acest deziderat se poate obține printr-un portofoliu de tehnologii constând din 74% surse regenerabile, 15% energie nucleară, 7% din centralele electrice cu combustie fosilă, iar restul din centrale cu gaze naturale. În schimb, dacă ne uităm la prognozele Uniunii Europene pentru anumite state, pentru obiectivul stabilit pentru anul 2050, raportat la estimarea creșterii producției de energie nucleară, observăm următoarele cifre: Bulgaria – 36% energie nucleară în 2050, Polonia – 28%, Cehia – 54%, Ungaria – 58%, Slovacia – 59%, Lituania – 53%, Slovenia – 43%, iar România – 27%, cu reactoarele 3 și 4 puse în funcțiune.

„Mai mult, energia nucleară și dezvoltarea de noi capacități nucleare contribuie la asigurarea independenței energetice, fără a se înțelege prin aceasta insularizare sau izolare, și la consolidarea rolului regional. Spre exemplu, Franța are una dintre cele mai mari rate de independență energetică din UE, de 51%, ceea ce reprezintă o performanță extraordinară pentru un stat cu mai puține resurse energetice, dar care are 59 de reactoare nucleare care produc 75% din electricitatea țării, fiind, în același timp, și cel mai mare exportator european de energie electrică. România are nevoie atât în prezent, cât și pe termen lung, de un mix energetic echilibrat, fără analize și măsuri contraproductive de accentuare a unei surse în dauna alteia. Mixul energetic pe termen lung trebuie să răspundă unor ținte asumate de România prin statutul de membru al UE. Strategia energetică a UE prevede foarte clar atingerea unor ținte de mediu până la nivelul anilor 2030-2050, iar acest lucru trebuie să se facă printr-un mix energetic echilibrat”, subliniază Cosmin Ghiță.

În ceea ce privește dezvoltarea de noi unități nucleare în România, acestea se află în discuție încă din anul 2003. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă se află în conservare încă din anul 1992, având rate de finalizare de 14-15%.  În schimb, la începutul lunii mai a anului curent, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Acordul Investitorilor în formă preliminară pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4. Proiectul este evaluat la peste 6 miliarde de euro, iar semnarea acestuia a fost posibilă ca urmare a accelerării negocierilor din ultimul an dintre cele două părți, potrivit unui anunț al Ministerului Economiei. Acordul prevede înființarea societății de proiect care va derula lucrările de execuţie a celor două unităţi nucleare, va permite crearea a mii de locuri de muncă pe perioada desfășurării lucrărilor și este primul pas concret pentru materializarea proiectului.

Astfel, acordul investitorilor în forma preliminară prevede înființarea societății de proiect (JVCo) pentru dezvoltarea ulterioară a proiectului. Potrivit lui Cosmin Ghiță, noua companie de proiect (JVCo) va avea, la înființare, un capital social de 90.000 de lei, urmând ca prin majorare de capital să se ajungă la echivalentul maxim de 4.080.000 de euro, cu menținerea cotelor de participare în acționariat de 51% – CGN și 49% – SNN. Noua companie de proiect va avea o durată inițială de doi ani, iar acordul investitorilor în forma preliminară este, în opinia directorului general al Nuclearelectrica, un pas important în procesul de selecție reluat și relansat de statul român în anul 2014. Totodată, societatea de proiect va avea ca obiectiv, printre altele, reverificarea, în condiții actuale, a fezabilității proiectului, din moment ce precedentul studiu de fezabilitate a fost efectuat în 2012, anterior relansării noii strategii de continuare a proiectului. În acel moment, valoarea proiectului a fost estimată la șase miliarde de euro.

„Durata recuperării investiției va rezulta în urma actualizării și reverificării fezabilității proiectului. Pe baza modelului financiar astfel actualizat se va negocia cu autoritățile române contractul specific de sprijin de tip Contracte pentru Diferență (CfD) – modelul utilizat în Marea Britanie pentru proiectul Hinckley Point C. De exemplu, în Marea Britanie, contractul de investiții și contractul pentru compensarea diferențelor vor avea o durată de 35 ani începând cu prima zi de exploatare a centralei nucleare. Potrivit prevederilor Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă se are în vedere promovarea cadrului legislativ adecvat pentru securizarea vânzărilor de energie electrică și creșterea predictibilității recuperării investițiilor în proiectele mari de investiții în capacități de producție cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu prevederile legislației europene. Se află în analiză măsuri precum: (1) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obținerea licenței de producător, atât pe platforma OPCOM cât și în afara acesteia și (2) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferență), model utilizat în cadrul reformei pieței de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susținerea investițiilor din domeniul energetic în capacități de producție cu emisii reduse de carbon”, afirmă directorul general al SNN.

Reactoarele 3 și 4 au devenit esențiale pentru România, mai ales în contextul în care acest proiect nu reprezintă capacități suplimentare, ci unele care vor înlocui capacități retrase din rațiuni economice și de uzură, aducând un aport semnificativ de energie curată și stabilă într-un context viitor al politicilor energetice care vor avea un accent puternic asupra protejării mediului.

„Eforturile investiționale într-un program nuclear greenfield sunt foarte mari, semnificativ mai ridicate decât în alte tehnologii pe perioada de construcție, dar totuși foarte necesare având în vedere prețul de productie comparativ mai redus, securitatea energetică și decarbonizarea, în contextul adaptării mix-ului energetic la aceste ținte. România are un proiect brownfield, avantajul expertizei, activelor existente, inclusiv al apei grele, fabricării combustibilului nuclear, determinarea și responsabilitatea de a concretiza acest proiect. Peste 10 ani, Unitățile 3 și 4 vor fi mai necesare ca oricând”, adaugă Cosmin Ghiță.

Dacă în prezent, CNE Cernavodă are în operare 2 unități, cu o capacitate cumulată de 1400 de MW, odată cu punerea în funcțiune a unităților 3 și 4, capacitatea CNE Cernavodă se va dubla, estimează tânărul director al SNN. De asemenea, acesta precizează că investițiile în securitatea nucleară sunt o activitate continuă, anual, peste 80% din investiții realizându-se la Cernavodă. La fel de importantă este și retehnologizarea Unității 1.

„Suntem în prima fază ale cărei etape majore, dincolo de aspectele premergătoare, pregătitoare ale proiectului, sunt extinderea numărului de ore de operare în așa fel încât să putem opera unitatea 30 de ani efectiv. Costurile estimate actual sunt de 1,2 – 1,5 miliarde de eur0 și, în prezent, avem în vedere un mix de surse interne și externe. Atât proiectul retehnologizării, cât și cel al unităților 3 și 4, sunt proiecte majore de investiții, ambele au un rol esențial în dezvoltarea companiei și un impact benefic asupra sistemului energetic”, subliniază CEO-ul SNN.

În plus, în luna august a anului anterior, Adunarea Generală a Acționarilor SNN a aprobat Strategia de implementare a Proiectului de Investiții „Instalație de Detritiere CNE Cernavodă”. Implementarea proiectului, care are un cost estimat la 190 de milioane de euro, urmărește menținerea concentrației de tritiu din apa grea conținută în sistemele nucleare ale centralei la un nivel scăzut, avantajele fiind multiple: reducerea cheltuielilor conexe dezafectării, reducerea costurilor operaționale, reducerea costurilor cu managementul deșeurilor rezultate din funcționarea normală a unităților, reducerea costurilor cu managementul deșeurilor rezultate din retehnologizare sau câștigul financiar din comercializarea tritiului.

Pe de altă parte, Cosmin Ghiță atrage atenția că piața de energie trebuie să fie real competitivă, flexibilă și predictibilă în reglementări, iar orice aspect care contravine acestor factori poate altera semnificativ piața. Totodată, investițiile continue stau la baza sănătății unui astfel de sector.

„Punctele forte ale oricărui sector energetic depind de investiții. Un mix energetic echilibrat, fără potențare investițională a resurselor, se uzează. Avem nevoie de investiții ca să menținem mix-ul echilibrat pe care îl apreciem în prezent. (…) Se vorbește de câțiva ani de posibilitatea ca România să devină un hub energetic în Regiunea Mării Negre, mizând pe resursele sale de gaze naturale și petrol, cu precădere offshore. În ultimă instanță totul depinde de continuitatea măsurilor, investițiilor, etapizării și prioritizării”, concluzionează Cosmin Ghiță.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii