Exclusiv Forbes: Cele mai bogate organizații teroriste din lume - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Leadership |
|

Exclusiv Forbes: Cele mai bogate organizații teroriste din lume

Cine sunt finanțatorii din spatele celor mai bogate organizații teroriste din lume și cum s-a schimbat în ultimii ani balanța puterii în arena terorismului mondial?
Mobile

Un material exclusiv realizat de Forbes Israel.

Două camioane încărcate cu sute de kilograme de materiale explozive s-au întrecut pe străzile din Mogadishu. La aceeași oră, într-o sâmbătă după-amiază, mii de oameni se aflau pe una dintre cele mai aglomerate străzi din capitala Somaliei, cunoscută pentru cafenele, hoteluri, restaurante și clădiri guvernamentale.

O altă versiune spune că a existat o urmărire scurtă între poliție și teroriști până când automobilele au intrat într-un ambuteiaj cauzat de un trecător care a blocat circulația. Oricum, rezultatul final s-a concretizat în aceeași situație: explozia a două camioane pe o stradă foarte populată, care ulterior a fost distrusă. Era cea mai mare explozie din istoria orașului. Zeci de mașini au luat foc și clădirile s-au prăbușit.

A fost necesar să treacă mai multe zile înainte de a putea ajuta victimele și sutele de răniți. Unii au murit sub moloz. Abia după câteva săptămâni a apărut amploarea reală a tragediei: peste 500 de persoane au fost ucise în acel eveniment fatal care a rămas în ​​memoria colectivă drept atacul terorist cu cele mai multe victime din ultimul deceniu. Chiar dacă nimeni nu și-a asumat răspunderea pentru atacul morții, mulți experți l-au atribuit lui Al-Shabaab, o organizație militantă islamistă extremistă, afiliată reţelei teroriste Al-Qaida.

A fost necesară o lună pentru ca teroarea să lovească din nou, de această dată în Egipt. Zeci de teroriști înarmați și urcați în mașini de teren au atacat moscheea locală în micul sat Bir al-Abd, în nordul Peninsulei Sinai, în timpul rugăciunii de dimineață dintr-o vineri, și au deschis focul fără ezitare asupra celor care se rugau, blocând ieșirile cu mașini.

Potrivit experților, atentatul a fost realizat cu minuțiozitate, fiind inițiat de o filială a ISIS din zona Sinai. Peste 300 de persoane au fost ucise și aproximativ 100 au fost rănite. Atentatul, la fel ca cel din Mogadishu, se numără printre cele mai sângeroase evenimente de acest tip din istorie.

Ca atare, anul 2017 s-a dovedit a fi un an deosebit de sângeros. Pe parcursul anului, au avut loc opt atacuri teroriste uriașe, fiecare dintre ele având peste 100 de decese. Șase dintre cele opt atacuri au provocat în acest an moartea a circa 1.500 de persoane din Siria, Libia, Afganistan, Egipt și Somalia și au fost planificate, finanțate și efectuate de talibani, ISIS sau Al-Qaida. Potrivit Institutului pentru Economie și Pace, în 2015, aceste organizații au fost responsabile pentru aproximativ 74% dintre victimele terorismului de la nivel mondial.

 

Industria asasinatelor

Informațiile din baza de date globală privind terorismul din cadrul Universității din Maryland demonstrează cât de influente sunt aceleași organizații teroriste în industria mondială a atacurilor ucigașe; în 2016, de exemplu, au fost înregistrate 13.488 atacuri teroriste.

Printre acelea care au fost atribuite anumitor organizații, mai mult de jumătate au fost efectuate de ISIS, de Grupările Talibane sau de Al-Qaida și numeroasele lor organizații afliliate din întreaga lume. Aproximativ 34.700 de oameni au fost uciși de atacurile teroriste numai în 2016. Dintre cele atribuite anumitor organizații, Statul Islamic a fost responsabil pentru uciderea a 11.623 de persoane – în jur de 34% din numărul total. Talibanii, nu cu mult în urmă, au ucis 5.000 de oameni în acel an – în jur de o cincime din numărul total de decese.

Nu este o coincidență faptul că organizațiile teroriste cele mai periculoase din lume sunt și cele mai bogate. „Există o legătură clară între cei doi factori”, precizează generalul în rezervă Amos Gilad, președintele Institutului pentru Politică și Strategie și fostul șef al Biroului Politic de Securitate al Ministerului Apărării din Israel, într-un interviu pentru Forbes Israel. „Componenta financiară a organizațiilor teroriste este esențială, este la fel de indispensabilă pentru atacurile teroriste precum combustibilul pentru mașină”, ​​adaugă el.

 

Într-adevăr, o organizație teroristă, ca orice altă organizație, are nevoie de bani pentru a funcționa. Bani pentru finanțarea operațiunilor, plata salariilor, taberele de formare, achiziționarea de arme, explozibil, mijloace de transport sau diverse echipamente. Aceasta presupune sume uriașe de bani, iar amploarea resurselor necesare pentru finanțarea organizațiilor teroriste diferă de la o organizație la alta. Astfel, organizațiile teroriste precum Hezbollah, Hamas sau, mai recent, ISIS, au nevoie de mult mai mulți bani decât grupările teroriste obișnuite. Acestea mențin anumite sisteme sociale, religioase, politice și economice și necesită o finanțare foarte mare pentru a gestiona nevoile populației aflate sub autoritatea sau influența lor. În afară de salariile pentru operatorii activi și membrii facțiunilor militare și politice, șefii unei organizații trebuie să aloce sume uriașe pentru construirea și menținerea locuințelor, a instituțiilor de învățământ, a spitalelor, pentru asistență socială – uneori chiar și gestionarea și întreținerea unor instituții guvernamentale precum banci centrale sau sisteme și instituții juridice, transport și securitate internă. În acest mod, veniturile acestor organizații vor fi într-adevăr mult mai mari, deoarece mijloacele prin care obțin finanțarea (populația care plătește impozite, accesul la resursele naturale etc.) sunt mai mari și mai variate, însă și cheltuielile lor sunt pe măsură.

 

Criza financiară a ISIS

În ciuda cheltuielilor mari, numeroasele resurse financiare ale organizațiilor teroriste bogate le acordă avantaje semnificative pe care le exploatează pentru a-și crește influența și forța. Un astfel de exemplu este modul în care anumite grupuri teroriste utilizează banii aflați la dispoziția lor, cu scopul de a-și menține puterea militară existentă și de a recruta noi membri. Potrivit unui raport al Consiliului de Securitate al ONU, publicat la începutul anului 2017, ISIS își recompensează cu generozitate luptătorii, iar pentru viitorii soldați antrenați folosește sursele extinse de finanțare. În multe cazuri, ISIS a folosit sume mari de bani pentru a ispiti teroriștii deja obișnuiți cu lupta, care dețin „experiență anterioară”. Organizația islamică, ce până de curând era cel mai bogat grup terorist din lume, cu un venit anual imens, a plătit salarii duble în comparație cu alte organizații teroriste. Un luptător Al-Shabaab câștigă un salariu mediu de aproximativ 30 de dolari pe lună, un luptător ISIS câștigând cu 33% mai mult – în jur de 40 de dolari, în timp ce un luptător ISIS cu familie ar primi un salariu de până la 80 de dolari pe lună.

Toate aceste întâmplări au fost premergătoare crizei financiare a ISIS, care, din cauza lipsei de fonduri, a fost forțată să reducă și să amâne plățile pentru salariile luptătorilor. Acești luptători, în lumina momentelor dificile, erau chiar forțați să găsească activități suplimentare pentru a se întreține. Potrivit unor interpretări, în același mod în care organizația și-a câștigat sprijinul larg și recunoașterea globală în vremurile sale bune, în același mod problemele financiare ale sale de astăzi pot duce la pierderea multor susținători din diferite țări musulmane din întreaga lume. Organizațiile afiliate care și-au promis loialitatea față de ISIS pot, în lumina luptelor sale actuale, „să dezerteze la organizații concurente”, precum Al-Qaida.

 

Fără bani – fără victime

Pentru a înțelege legătura clară între capacitățile financiare și cele operaționale, trebuie notate următoarele date statistice: în ultimul deceniu, aproximativ 20.000 de oameni au fost uciși de organizația teroristă jihadistă Boko Haram. Aproximativ o treime dintre ei, peste 7.000 de oameni, au fost uciși numai în 2014. Începând de atunci și până în prezent, din cauza problemelor financiare, s-a constatat o scădere drastică a activității teroriste a organizației și, în același timp, s-a înregistrat o scădere a numărului de victime. Conform analizelor globale, în 2016, ponderea actelor teroriste pe care organizația nigeriană le-a inițiat cu succes a fost de aproximativ 56% față de anul de vârf, iar numărul de decese a scăzut cu aproximativ 80%.

Nu-i de mirare. În raportul prezentat în fața Consiliului de Securitate, surse din domeniu au precizat că presiunea financiară puternică din interiorul organizației criminale Boko Haram i-a adus pe luptători în pragul foametei. Incapacitatea liderilor organizației africane de a plăti salariile a condus chiar la dezertarea unora dintre luptătorii săi. Astfel, modalitățile de finanțare reprezintă o necesitate esențială pentru organizațiile teroriste. Dar mijloacele de strângere de fonduri sunt în mod inerent limitate și sunt realizate în principal prin canale subterane, în afara legii.

În multe cazuri, natura activității de strângere de fonduri este remarcabil similară cu cea a organizațiilor criminale care se ocupă de droguri, arme, tutun sau trafic de persoane, prin jaf sau prin colectarea de bani în numele „protecției” și chiar a răpirilor în vederea obținerii unor  răscumpărări.

Pe lângă desfășurarea actelor de natură criminală, organizațiile întreprind acțiuni prin care sume enorme de bani se transferă de la finanțatori la organizațiile teroriste. Această strângere de fonduri implică asociații, organizații caritabile, companii din mediul de afaceri, oameni de afaceri bogați și, așa cum devine tot mai evident în ultimii ani, guverne. „În spatele fiecărei organizații teroriste de succes stă un sistem financiar și, în multe cazuri, o țară”, a declarat șeful IDF Intelligence, generalul-maior Herzi Halevi, pentru Forbes Israel. „În regiunea noastră, Iranul este principalul finanțator al organizațiilor teroriste”, mai adaugă acesta. Iranul, una dintre cele trei țări definite de Departamentul de Stat al SUA ca țară teroristă (împreună cu Sudanul și Siria), este principalul sponsor și forța din spatele multor organizații teroriste. Poziționarea sa în centrul forțelor economice (și militare) teroriste din Orientul Mijlociu a devenit critică în comparație cu anii precedenți, iar importanța sa în sistemele interne ale grupurilor teroriste a devenit crucială. Toate acestea sunt posibile din cauza faptului că Iranul a fost salvat din nisipurile mișcătoare din domeniul financiar în care se scufunda până nu demult. „Semnarea acordului din domeniul nuclear și ridicarea sancțiunilor au adus îndepărtarea frânghiei aflate în jurul gâtului iranienilor”, a declarat generalul în rezervă Amos Gilad. „Americanii i-au salvat de strangularea economică”.

 

Bitcoin-ul evită riscurile

Implicarea altor țări din regiune, în special a celor din Golful Persic, a jucat un rol central în arena terorii în ultimii ani. Aceste țări constituie un pilon important în finanțarea terorii în regiune, atât indirect, prin ignorarea unor nereguli financiare pe care le fac entitățile private din țara respectivă, cât și direct, prin plata răscumpărării pentru eliberarea cetățenilor răpiți. Uneori, așa cum s-a întâmplat în 2017, fluxurile de finanțare se intersectează, iar granițele dintre banii care circulă către organizațiile teroriste din anumite țări și plățile provenite din răscumpărări sunt tot mai neclare. Ca parte a condiției tranzacției de răscumpărare pentru eliberarea a 26 de membri ai familiei regale din Qatar care au fost răpiți în Irak de o miliție locală șiită, susținută de Iran, Qatar a fost „forțat” să plătească o răsplată imaginară de aproximativ un miliard de dolari, potrivit Financial Times.

În plus, față de mijloacele tradiționale de finanțare, organizațiile teroriste își perfecționează întotdeauna căile de a mobiliza și transfera capitalul dintr-o varietate de surse de finanțare, prin utilizarea oricăror mijloace tehnologice aflate la dispoziția lor. Wall Street Journal a raportat recent că FBI-ul a expus o rețea internațională administrată de ISIS care folosea conturi false de eBay și PayPal pentru a transfera fonduri către operatorii din SUA. De ceva timp, Google și YouTube au devenit platforma preferată a organizațiilor teroriste pentru a împărtăși videoclipuri de propagandă care, datorită popularității lor, le-au adus nu doar expunere și pătrundere în noi audiențe, ci și sume generoase de bani de la agențiile de publicitate. Uneori, grupurile teroriste utilizează cele mai avansate metode, cum ar fi sistemul de transferuri de bani construit de Statul Islamic care utilizează monede virtuale precum Bitcoin, pentru a evita transferurile bancare tradiționale și riscurile asociate.

Creșterea rapidă a comerțului cu monede virtuale din ultimii ani, care utilizează un sistem financiar global alternativ și este caracterizat de o anonimitate totală a utilizatorilor, oferă organizațiilor teroriste multe posibilități noi și sigure de strângere și transfer de fonduri, opțiuni care nu au existat până de curând.

Joseph Fitsanakis, expert la nivel mondial în domeniul securității naționale de la Coastal Carolina University, afirmă că „prin utilizarea criptomonedelor și a Dark Net (așa numitul internet întunecat, care nu apare în motoarele de căutare – n. red.) organizațiile teroriste de astăzi pot să crească și să facă bani în mod creativ. Aceste moduri includ, printre altele, vânzări de muzică piratată, filme sau jocuri online sau mărci contrafăcute de îmbrăcăminte, electronice și gadgeturi. Facțiunile teroriste vând chiar medicamente falsificate sau bilete la spectacole și evenimente sportive.”

 

Venituri criminale

Având în vedere transparența redusă a informațiilor și sensibilitatea ridicată, estimările privind veniturile organizațiilor teroriste sunt destul de complicate. Chiar și definiția de bază a ceea ce este o organizație teroristă poate fi supusă unor interpretări diferite și este adesea determinată de interesele de securitate. Acest clasament se bazează pe definițiile Departamentului de Stat al SUA, care publică și actualizează în fiecare an lista organizațiilor internaționale de terorism. În scopul estimării veniturilor, au fost realizate cercetări ample și cuprinzătoare care au inclus colectarea și analizarea informațiilor dintr-o varietate de surse. Multe dintre aceste surse se bazează pe rapoarte, estimări și date statistice ale entităților guvernamentale și de securitate, ale organizațiilor nonguvernamentale și extraguvernamentale, ale universităților și institutelor de cercetare, precum și ale cercetărilor efectuate de către mass-media.

Pentru a completa imaginea, am efectuat interviuri detaliate cu experții militari și de securitate, cu anchetatori și cu profesioniștii care sunt implicați în războiul financiar cu organizațiilor teroriste din întreaga lume.

Am realizat primul clasament în urmă cu trei ani. De atunci, timpul care a trecut și materialele acumulate ne-au permis să creăm o actualizare fiabilă și calitativă a estimărilor veniturilor organizațiilor teroriste. Dar, în afară de examinarea mijloacelor financiare aflate la dispoziția grupurilor teroriste de astăzi și a modului în care fiecare organizație își finanțează operațiunile, investigația actuală permite accesul inedit către poveștile din spatele scenei în care aceste organizații funcționează, precum și modul în care s-a schimbat harta intereselor lor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii