Cautare




, Staff

Bani și Investiţii |
|

Ce datorie poate suporta populația?

Oricât de mult v-ați dori o nouă casă sau o nouă mașină, în curând, s-ar putea să vă ajustați lista de dorințe. Băncile s-ar putea să vă dea o sumă mult mai mică.
Business corporate people and over burdened. Vector illustration business debt concept, Ball, Freedom, Carrying.

Riscul de nerambursare a creditelor contractate este evaluat la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei, dar, prin contagiune, poate deveni periculos și pe cel al firmelor, potrivit „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția iunie 2018, a XV-a (RSF XV), realizat de Banca Națională a României.

Mai exact, problema este prognoza ratei anuale de nerambursare în scenariul macroeconomic de bază, sau probabilitatea de nerambursare sau rata anuală de nerambursare (probability of default – PD), care reprezintă procentul din debitorii performanți, care, în următoarele 12 luni, riscă să intre în stare de neperformanță.

„Această probabilitate de nerambursare este un predictor bun al evoluției ratei creditelor neperfomante. Este în prezent, într-adevăr, la 0,4%. Poate să pară mică, dar este 0,4%, când rata creditelor neperformante este aproape de 6%. Calculele colegilor de la Direcția de Stabilitate arată că există riscul ca această rată de nerambursare să crească semnificativ în următoarele 12 luni, atrăgând după sine creșterea ratelor neperformante, cu diferențe între creditele ipotecare și creditele de consum”, a explicat Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, la prezentarea RSF XV.

Această tendință este de 0,1 puncte procentuale pentru companii. Estimările BNR arată că probabilitatea ca un credit să nu mai fie rambursat a revenit pe un trend ascendent, pentru perioada martie 2018 – martie 2019 majorându-se în medie cu valori între 0,25 puncte procentuale și 0,8 puncte procentuale, în funcție de tipul creditului sau al debitorului.

 

Gradul mediu de îndatorare: 53%

„Pe de altă parte, rata creditelor neperformante crește semnificativ, neliniar, pe măsură ce crește gradul de îndatorare, în special după zona aceasta de 50-60% crește semnificativ. (…) Gradul mediu de îndatorare cel mai mare, de 53%, este pentru cei cu salariul între salariul minim și salariul mediu, dar la creditele nou acordate, în ultimul an, gradul de îndatorare a fost mai mare decât la creditele acordate cu un an în urmă. De asemenea, gradul de îndatorare este mai mare în 2018 decât în perioada precedentă, pentru toate categoriile de venit, atât creditul ipotecar, cât și pentru creditul de consum”, a punctat Voinea. În prezent, 79% din debitorii persoane fizice au un grad de îndatorare de sub 50%.

Altă fațetă a problemei este că tocmai persoanele fizice au mai multe credite și de o valoare mai mare decât companiile. „Deși valoarea creditelor nou-acordate de către bănci pe parcursul intervalului aprilie 2017 – martie 2018 a fost în creştere cu 3% faţă de anul precedent (reprezentând 41,8 miliarde lei), a fost direcţionată majoritar către sectorul populaţiei, acestea cumuluând 59% din total (în creștere de la 53%). În plus, creditele nou-acordate companiilor nefinanciare în perioada analizată s-au redus cu circa 2,1 miliarde lei. Analiza în structură a împrumuturilor noi, accesate de către populaţie de la băncile autohtone relevă că acestea au fost acordate: (i) în proporţii relativ egale pentru achiziţia de locuinţe şi respectiv pentru consum, (ii) aproape în exclusivitate în moneda naţională (99%, în perioada aprilie 2017 – martie 2018) şi (iii) în proporţie de 31% prin programul Prima Casă”, se detaliază în RSF XV. Totuși, fiind în lei, nu mai sunt expuse și riscului valutar.

În plus, în perioada martie 2017 – martie 2018, costul lunar pentru un credit ipotecar s-a majorat cu 15%, respectiv unul standard cu aproximativ 108 lei, iar unul standard „Prima Casă” cu 129 lei. Pentru creditul de consum, costul lunar a crescut cu 2% (8 lei). „În acelaşi interval, ponderea creditelor ipotecare în lei pentru care s-a consemnat o creştere a ratei de dobândă a fost de 84%. Cu toate acestea, evoluţia a fost contrabalansată de majorarea câştigului salarial mediu net lunar (cu 362 lei în termeni absoluţi, reprezentând un avans de 15% în perioada martie 2017 – martie 2018)”, se precizează în RSF XV. Salariul mediu net era cu 14,7% mai mare, în aprilie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, dar cu 9%, în termeni reali, în condițiile în care inflația era la acea dată de 5,2%, până la 2.713 lei, cel brut fiind de 4.512 lei, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Iar volumul creditelor neperformante acordat populației în monedă națională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13%, în martie 2018 față de martie 2017. „Măsurile fiscale de limitare a deductibilităţii fiscale pentru bănci, ce influenţează continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante, coroborate cu modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naționale, în contextul unui ciclu internaţional de creştere a dobânzilor şi de reducere a programelor de relaxare cantitativă, reprezintă principalii factori de influenţă”, se subliniază în RSF XV.

 

Datoria totală: 142,8 miliarde lei

Nu este de mirare că datoria totală a populației s-a majorat cu 7,4%, în luna martie 2018, față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 142,8 miliarde lei în luna decembrie, conform RSF XV. Evoluția s-a datorat creșterii creditului bancar ipotecar, cu 14,5%, în martie 2018, față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce creditul de consum acordat de bănci s-a majorat cu 5,5%. Datoria financiară totală a companiilor şi populaţiei se situa la 72,8 miliarde euro, la martie 2018, o creștere anuală de 2,8%.

Riscul de neplată se poate manifesta în contextul tendinței mondiale de revenire a nivelurile ratelor de dobândă către tendințele înregistrate istoric, potrivit RSF XV. „Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legați de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc.”, se subliniază în RSF XV. Printre aceste proiecte legislative sunt Legea Dării în plată, Legea privind conversia creditelor din franci elvețieni, actualul proiect de lege privind dobânda maximă pe care trebuie să o aibă un credit și cel care vizează limitarea sumei pe care o poate obține pe o creanță (cel mult dublu față de suma plătită și nu mai mult decât principalul).

Dar și la noi valoarea dobânzilor a crescut accelerat, în ultimul an. Indicele ROBOR la 3 luni, care se aplică la calcularea celor mai multe dintre creditele în monedă autohtonă, era crescut de 3,66 de ori la 30 iunie 2018, față de aceeași dată a anului trecut, până la 3,15%. Între ianuarie 2016 și mijlocul lunii septembrie 2017, acest indice a fost sub 1%, limita minimă coborând la 0,68%-0,69%, în octombrie 2016, iar, între noiembrie 2014 până în noiembrie 2017, a fost sub 2%. Creșterea accentuată de la finele lunii septembrie 2017 s-a făcut pe fondul lipsei de lichiditate din piață. „Dobânzile în România, o spunem din nou, sunt încă scăzute. Încă nu știm ce înseamnă noul ciclu de creștere a dobânzilor, nu neapărat în România, ci în lume. Statele Unite au confirmat că este înscrisă pe acest ciclu, la 2% și se duc spre 2,5%. Trebuie să vedem realitatea: nu suntem picați din cer și nici nu trăim într-o lume izolată de ceea ce se întâmplă în lume. De aceea preocuparea noastră legitimă pentru creșterea intermedierii financiare și, în mod special, a creditării sectorului real este însoțită de grija ca evoluțiile pozitive să se așeze pe o bază sustenabilă. Atât cei care dau credite, cât și cei care apelează la credite să își evalueze bine riscurile, să-și evalueze bine posibilitățile și să nu mai trăim momente, aș spune chiar periculoase, prin care am trecut, și anume s-a amestecat dificultatea de a rambursa un credit, cu lipsa de voință în a rambursa un credit și s-a deteriorat de la bază conceptul de credit în România”, a subliniat Isărescu.

De asemenea, la finele primelor șase luni ale acestui an, acest indice era cu 0,65 puncte procentuale peste rata dobânzii de politică monetară, de 2,50% pe an, cât a fost stabilită, începând cu 4 aprilie. Aceasta a fost a treia creștere a dobânzii cheie, după ce în ianuarie a fost urcată la 2%, de la 1,75% cât era din mai 2015. Începând cu 7 februarie, dobânda de politică monetară a fost majorată la 2,25% pe an. „Din punct de vedere a politicii monetare, ea a fost acomodativă. Nu avem elemente care să arate că politica monetară a contribuit la creșterea economică mai mare. A fost, în general, neutră sau la rata inflației”, a menționat Isărescu.

 

Când și cum crește îndatorarea 

Modificarea tendinței ratei de dobândă aferentă monedei naționale poate genera presiuni asupra capacităţii de onorare a datoriei de către debitorii vulnerabili, în sensul creșterii gradului de îndatorare la un nivel nesustenabil, potrivit RSF XV. „În situația majorării ratei dobânzii cu 2 puncte procentuale, DSTI (n.red. – gradul de îndatorare) ar crește cu circa 6 puncte procentuale în cazul debitorilor cu credite ipotecare și cu circa 1 punct procentual în cazul debitorilor cu credite de consum. În primele trei luni ale anului 2018 volumul creditelor neperformante s-a majorat (+0,8%), iar, până la finalul acestui an, probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească, atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi al celor de consum. Unul din principalii factori explicativi ai modelelor de estimare a probabilității de nerambursare este gradul de îndatorare al debitorilor. O eventuală creștere cu 10 puncte procentuale al DSTI ar conduce la o majorare a probabilității de nerambursare cu 6% în cazul creditului ipotecar și cu 3% în cazul creditului de consum. Mai mult, pe baza evoluţiilor istorice, un nivel ridicat al DSTI tinde să fie asociat cu volume mai mari de neperformanță. Rata creditelor neperformante aferentă portofoliului de împrumuturi cu DSTI peste 60% este de 10%, de două ori mai mare față de valoarea aferentă întregului portofoliu de expuneri acordate populației”, se detaliază în RSF XV.

Cel mai bine se vede această tendință la creditele ipotecare: persoanele din grupa de venit cea mai joasă au un grad de îndatorare de 53%, față de 20% cei care câștigă peste dublul salariului mediu pe economie. „O eventuală evoluţie nefavorabilă a veniturilor ar putea conduce la o creștere a îndatorării peste un nivel sustenabil în cazul debitorilor mai vulnerabili”, se subliniază în RSF XV.

 

Efectele amortizorului

Pentru a soluționa dificultatea plăților, în RSF XV se recomandă accesarea de împrumuturi cu dobândă fixă şi aplicarea unor măsuri privind gradul de îndatorare al populaţiei. „În ultima perioadă, există evidenţe pozitive cu privire la utilizarea într-o măsură mai ridicată a creditelor cu dobândă fixă, ponderea împrumuturilor ipotecare noi de acest tip ajungând la 26% în intervalul ianuarie – martie 2018 (de la 6% în perioada corespondentă din anul anterior), în timp ce pe segmentul creditelor de consum, proporţia a ajuns la 79% (de la 60%, aceleaşi intervale)”, se menționează în RSF XV.

Pentru a atenua acest risc, BNR a implementat un amortizor de capital pentru riscul sistemic (1% sau 2% din expunerea totală ponderată la risc), care urmează să fie aplicat tuturor expunerilor începând cu data de 30 iunie 2018, și a întărit cadrul de reglementare și supraveghere a instituțiilor financiare nebancare (IFN) prin introducerea de noi criterii de intrare sub supravegherea prudențială a băncii centrale (numărul IFN-urilor din Registrul special aproape că s-a dublat, la aproxiamtiv 80). De asemenea, Banca Centrală urmărește prevenirea îndatorării excesive a populației, susținerea unei creditări sustenabile în lei, pe o perioadă mai îndelungată, și orientarea modelului de business al băncilor către finanțarea sectorului companiilor.

„Creșterea cerințelor de capital și a standardelor de lichiditate are efecte pozitive indirecte asupra creșterii economice, prin reducerea probabilității de apariție a crizelor bancare și scăderea volatilității fluctuațiilor produsului intern brut. Pe de altă parte, constrângerile de capital impuse băncilor pot conduce la costuri de finanțare mai ridicate și pot determina o restricționare a condițiilor de creditare atât la nivelul populației, cât și al companiilor, care ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice pe termen scurt”, se scrie în raportul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) pentru 2017.

O creștere cu 1 punct procentual în nivelul de capital conduce la o creștere de 9-19 puncte de bază în rata dobânzii împrumutului, potrivit unui studiu al Grupului LEI (Long-Term Economic Impact, BCBS, 2010), pe o bancă medie reprezentativă din 13 țări dezvoltate, citat de CNSM. Iar o creștere cu 1 punct procentual în nivelul de capital duce la o deviație negativă și tranzitorie a PIB de la nivelul de bază de 0,1-0,26%, putând conduce la o creștere de 15-17 puncte de bază în marjele de dobândă, potrivit raportului MAG (Macroeconomic Assessment Group, 2010a,b). Dacă băncile vor face toate aceste ajustări în operațiunile lor, în opt ani, studiul MAG mai relevă că PIB-ul mediu ponderat se va reduce cu 0,15-0,26 puncte procentuale sub prognoza de bază înainte de a reveni în teritoriul pozitiv.

 

Limitarea gradului de îndatorare

Misiunea de evaluare a sistemului financiar (FSAP), derulată de Fondul Monetar Internațional (FMI) în colaborare cu Banca Mondială, în prima parte a acestui an, a recomandat o limitare a gradului de îndatorare (DSTI) pentru împrumuturile ipotecare, ceea ce ar atenua riscurile expunerii băncilor la sectorul imobiliar. „O limitare a DSTI, stabilită în mod corespunzător, poate spori rezistența debitorilor și ar trebui impusă tuturor ipotecilor, inclusiv celor făcute în cadrul programului Prima Casa. În acest context, misiunea a salutat strategia guvernului de a reduce treptat programul”, se mai subliniază în raportul FMI, emis la începutul lunii iunie.

Potrivit unui document prezentat în presă, BNR și bancherii discută impunerea următoarelor grade maxime de îndatorare: pentru creditele imobiliare în lei de 50% pentru cele cu dobânda fixă și 40% pentru cele cu dobânda variabilă, precum și în valută, 35% pentru cele cu dobânda fixă și 30% cele cu dobânda variabilă; pentru cele de consum în lei 30% pentru cele cu dobânda fixă și 25% pentru cele cu dobânda variabilă, iar pentru cele în valută de 20% pentru cele cu dobânda fixă și de 15% pentru cele cu dobânda variabilă. În plus, pentru creditele imobiliare se propuneau niveluri cu
5 puncte procentuale mai ridicate, dacă se afla la prima locuință achiziționată, ceea ce îi afectează direct pe cei interesați de „Prima Casă”, numărul acestora putând scădea semnificativ.

Aplicarea acesteui grad de îndatorare însă ridică discuții, deoarece ar putea frâna parțial creșterea economică. O astfel de opinie a emis deja Ministerul Finanțelor Publice. „După o dinamică deja alertă în 2016, consumul populației și-a accelerat ritmul de creștere până la 9%, ajungând să genereze 90% din avansul PIB-ului real. La această traiectorie au contribuit atât condițiile favorabile existente pe piața muncii din perspectiva câștigurilor salariale și a gradului de ocupare, cât și un nou set de măsuri din sfera fiscal-bugetară, implicând creșteri salariale în sectorul bugetar, ridicarea pragului minim de salarizare pe economie, majorarea pensiilor, reducerea impozitării indirecte și eliminarea unor taxe nefiscale. Pe fondul menținerii ratei dobânzii la niveluri scăzute, resursele împrumutate au continuat să constituie și în 2017 un canal suplimentar de finanțare a apetitului pentru consum”, se detaliază în Raportul anual al BNR. Dar, această creștere a fost doar parțial susținută de creditare, în condițiile în care aceasta a crescut cu 5,6% anul trecut, deci cu 23% mai puțin decât PIB-ul.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii