Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Cătălina Rousseau Stan: „Discreția este apanajul omului superior prin educație și cultură”

De ce este important felul în care vorbesc în public oamenii de afaceri? Pentru că de vorbele lor depind, până la urmă, destinele altor oameni. Nu-i de-ajuns să faci afaceri și să știi să numeri banii. Mai trebuie să știi și să vorbești, pentru că vorbele, în această afacere a comunicării, sunt mai valoroase decât averile. De aceea, „Forbes România” și-a propus să dezbată această temă: „Știu oamenii de afaceri români să vorbească?” Iar oamenii de comunicare au răspuns.   Cătălina Rousseau Stan, președinte&CEO BDR Associates România și Republica Moldova
 aboneaza-te
catalina_stan.jpg

Forbes: În opinia dvs., oamenii de afaceri din România (mai cu seamă milionarii din Top) știu să vorbească în public?

Cătălina Rousseau: Oamenii de afaceri ai României se împart în câteva categorii din perspectiva comunicării publice. Cei ce fac afaceri în domenii care nu au nevoie de expunere publică, datorită segmentului de nișă sau extrem de specializat în care operează,  cei consacrați istoric în a derula afaceri de mare anvergură și preferă să comunice puțin, apoi cei ce fac afaceri în domenii de vârf, în care comunicarea este un criteriu pentru succes și mai sunt cei ce își folosesc succesul în afaceri, ca trambulină pentru construirea notorietății proprii și a brandului personal, conștienți fiind că managementul reputației individuale le credibilizează în același timp afacerea.

Cred că cei din urmă sunt vârful de lance în comunicarea publică sau, dacă vreți, modelul de urmat pentru toți ce construiesc azi un mediu economic sănătos, bazat pe competiție și performanță, contribuind decisiv la modernizarea României.

De fapt, realizările reale ale acelor oameni de afaceri care și-au pus puterea minții și competența profesională în slujba dezvoltării companiilor proprii și, extrapolând, pentru progresul general al României sunt cele care trebuie comunicate public pentru că oferă modele de lider, iar România are mare nevoie de lideri, remarcați prin forța propriei personalități și nu prin puterea de grup, dată de un partid sau o grupare politică.

Oamenii de afaceri cu discurs public impecabil sunt cei pe care jurnaliștii de marcă îi invită periodic pe posturile de televiziune sau îi intervievează în publicațiile de profil, tocmai pentru că ei sunt mereu pregatiți să dezbată un subiect economic vulnerabil sau să argumenteze o idee în mod articulat, mânuind limba română cu ușurință, demonstrând că sunt inițiați și educați în discursul public, fie el și de natură economică.

Îi regăsim frecvent în prima linie a frontul presei, pentru că pe lângă competența în afaceri, arta comunicării i-a poziționat  ca  formatori de opinie credibili, cu mesaje consistente și accesibile, fie că sunt bancheri precum Dan Pascariu sau Adrian Vasilescu, fie că sunt directori de companii în domenii strategice, precum doamna Mariana Gheorghe, dacă ar fi să ne referim strict  la lideri ai comunității oamenilor de afaceri români.

Topurile primilor 300 sau 500 de mari bogați ai României reflectă o ierarhie financiară. Câți dintre ei au potențialul și creativitatea unui discurs public în care frazarea și umorul trebuie să curgă armonios, așa cum vedem că evoluează pe scenele lumii, mari oameni de afaceri pe care i-a produs Occidentul, rămâne însă o întrebare delicată.

Îmi explic această stare de fapt prin lipsa de cunoaștere a importanței covârșitoare a prezenței publice. Noțiuni precum managementul reputației sau PR personal nu sunt încă priorități ale majorității numelor din topurile celor foarte bogați. Unii dintre ei au trecut sau trec prin crize de imagine acute, fără să ia vreo măsură de reparare a imaginii publice. A

lții, deși cu o reputație personală nealterată, au rămas complet în afara imaginii publice, singura promovare fiind cea adusă de asemenea topuri, concentrate strict pe cifre și averi. Sunt însă și prezențe în top, precum Florin Pogonaru sau Dan Șucu, a căror imagine publică este remarcabilă din perspectiva discursului public.

Un exemplu unic de imagine puternică, menținută prin forța unei comunicări de înaltă ținută, dozată și nuanțată îl prezintă desigur membrii Casei Regale a României, aflată printre nominalizații din top.

Forbes:Oamenii de afaceri ar trebui să vorbească despre averile lor în presă?

Cătălina Rousseau: Averile în sine nu ar trebui să facă obiectul discursului public al oamenilor de afaceri mai mult sau mai puțin bogați. În schimb, contribuția celor ce le posedă la dezvoltarea unor industrii sau sectoare de activitate, prin implementarea unor tehnologii avansate sau crearea de locuri de muncă, prin efectul benefic și direct asupra comunității sau a unor categorii de populație sunt teme de discuție, sau mesaje de promovat de catre milionarii sau miliardarii României.

Relevanța în acest sens este declarația doamnei Doris Andronescu, prezentă în Top 500, despre misiunea pe care și-o asumă în paralel cu dezvoltarea afacerii în domeniul sănătății.

Prin comparație, o parte  a  high life-ul din spațiul carpato-dunărean riscă să cadă în derizoriu vorbind în mass media despre vacanțe exotice sau despre ultima limuzină achiziționată, despre colecția de vinuri sau brandurile de lux pe care le adună în șifonier. Această categorie a bogaților cultivă constant deficitul de imagine publică, singurul capital pe care nu știu să-l gestioneze.

Forbes: Sau dimpotrivă, ar trebui să fie foarte discreți?

Cătălina Rousseau: Discreția este apanajul omului superior prin educație și cultură. Marii bogați ai lumii sunt discreți, neostentativi, câștigând respectul public, prin simplitatea atitudinii și a discursului. Cred că un exemplu de conduită distinsă în afaceri ni-l oferă, în fiecare zi, domnul Ion Țiriac.

Forbes: Expunere sau discreție?

Cătălina Rousseau: Expunere, prin comunicare strategică și prin dozarea prezenței publice, discreție în ceea ce privește viața privată, achizițiile personale sau destinațiile vacanțelor luxoase, prezența selectivă la evenimentele mondene, alegeri inteligente a contextelor în care se expun public.

Un exemplu de mare forță este doamna Camelia Șucu a cărei prestație publică a evoluat și s-a îmbogățit de la un an la altul, al cărei discurs s-a rafinat, a cărei prezență la evenimente publice este cântărită pentru menținerea unui strălucit management al reputației, pe scurt, un efort de branding personal inteligent și susținut.

În aceeași sferă de gestionare atentă se înscrie și construcția de imagine a Mihaelei Nicola, cu un parcurs admirabil în ultimii ani, aici intervenind însă propria-i competență profesională în domeniul comunicării.

Forbes: Care sunt greșelile frecvente pe care le-ați observat în prestațiile lor publice?

Cătălina Rousseau: Discursul bolovănos, exprimările eliptice trădând sărăcia vocabularului, ținuta și limbajul corpului în fața camerei de filmat sau în timpul prezentărilor în fața unui public (de exemplu, în diverse evenimente ale comunității de afaceri), lipsa de control asupra mesajului sau lipsa de mesaj, necunoașterea regulilor elementare și obligatorii în comunicarea publică.

De altfel, multe din fotografiile ce ilustrează prezența bogaților în top vorbesc de la sine în ceea ce privește necunoașterea faptului ca ținuta, poziția afișată, contextul ales pentru poza respectivă devin întrutotul relevante pentru imaginea publică a personajului.

La polul opus se situează imagini de mare forță vizuală precum cea aleasă de domnul Ion Țiriac pentru prezența în top, transmițând un mesaj imposibil de ignorat, sau imagini prietenoase, în simplitatea lor, emanând siguranță și autocontrol, în cazul lui Cristian Burci, a domnului Nicolae Danilă sau al lui Nicolae Minea, patronul Hilton Sibiu.

Forbes: Puteți nominaliza exemple de oameni care sunt stângaci și confuzi în comunicarea publică?

Cătălina Rousseau: Cei „stângaci și confuzi în comunicarea publică” sunt un bogat material de lucru pentru specialiștii în comunicare strategică, PR și branding de persoană. Dincolo de transferul de know how pe care asemenea consultanți performanți îl pot asigura cu succes, contează în mod esențial contribuția personală a fiecăruia, însemnând deschiderea către a se lăsa „lucrat”, eliminarea definitivă a mentalității păguboase „eu știu mai bine”, precum și procesul autoeducării prin prețuirea culturii, în toate formele ei, care îmbogățește personalitatea individului, pe termen lung.

Creativitatea și profesionalismul specialiștilor în PR sau în branding sunt lovite de nulitate, dacă persoana pe care se lucrează nu are dorința de a se afirma și nu pretuiește reputația.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii