,,Nu ne este teamă să ucidem proiecte pe care simțim că le-ar fi putut face la fel de bine sau mai bine și alții. Dacă nu am putut să insuflăm o viață specială unui proiect, nu-l facem. Asta nu înseamnă că ne ies toate exact cum vrem. Înseamnă doar că măcar principiul pe care-l urmăm este unul sănătos și binevenit. Ne ține entuziaști, în priză, agili”, spune Paul Balogh, managing partner Read Forward.
Absolvent de filosofie, Balogh este, alături de Cristian Dinu, absolvent de Politehnică, fondator al Read Forward, compania care a creat primul manual digital din România. Manualul electronic a fost lansat recent, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, şi a fost introdus în peste 250 de şcoli din ţară.
Compania celor doi a încheiat primul an de activitate cu un nivel al afacerilor de circa 50.000 de euro și o echipă de 6 oameni. Ceea ce fac ei constă în principal în transformarea cărţilor în aplicaţii pentru iOS şi Android.
Aflați mai multe despre inovație din ediția specială ”The Innovation Issue”
Cei doi au lansat anul trecut primele aplicaţii pentru iPad ale unor autori români – „Enciclopedia Zmeilor“ a lui Mircea Cărtărescu şi „Întrebă-mă orice“, cartea Mihaelei Rădulescu.
În prezent ei se axează pe literatura educaţională, dar speră să dea lovitura cu prima aplicaţie – piesă de teatru.
,,Am făcut un început de aplicaţie. Există un pilot. Am lucrat aproape o lună la acest proiect şi am ajuns într-un stadiu în care nu suntem mulțumiţi, pentru că ni se pare pur și simplu o transpunere a piesei respective pe mediul de tabletă, laptop, smartphone. Atunci când construiești un produs trebuie să aduci valoare”, spune Balogh. Proiectul aplicației – piesă de teatru este încă pe masa de lucru. Costul realizării unei astfel de aplicaţii este între 15.000 de euro şi 20.000 de euro.
Balogh şi Dinu au început primele colaborări prin 2006 când Balogh deţinea Zeta Books, o editură digitală ce publica doar lucrări academice. ,,Acel proiect a fost primul pas către antrprenoriat. Afacerea a avut suişurile şi coborâşurile ei, am vândut-o după un an şi ceva. Important este că am învăţat multe câtă vreme am deţinut această editură. A fost o şcoală pentru mine”, spune Balogh.
A început să lucreze pentru Humanitas, acolo unde în 2008 Dinu s-a prezentat cu un pitch pentru refacerea site-ului editurii, pe care l-a câştigat. Au construit împreună site-ul de prezentare al editurii Humanitas, iar rezultatul a fost atât de bun încât în ultimii ani site-ul a rămas aproape neschimbat.
Le-a venit ideea de a se îndrepta spre partea de e-commerce. Le-au propus celor de la Humanitas lansarea unei noi platforme digitale prin care să vândă atât ebook-uri, cât şi audiobook-uri în format MP3. Ideea a fost respinsă, aşa că s-au hotărât să o pună în aplicare pe cont propriu. Aşa a apărut owline.ro, o librărie online care avea doar 150 de titluri, dar care aducea ceva nou pe piaţă – cărţi audio.
,,Primul download a fost de 1 gigabyte. Clientul era din Irlanda şi a cumpărat în format audio cărţile lui Neagu Djuvara, «10 lecții de istorie». Am fost foarte încântaţi”, povesteşte Dinu. Dar marea surpriză a venit când cei de la Humanitas au hotărât să preia această afacere. Cei doi au reluat colaborarea cu editura, dar de această dată din postura de parteneri ai librăriei online. Ei au manageriat întregul departament.
,,Am învăţat multe în următorii trei ani în care ne-am ocupat de libhumanitas.ro. Eram responsabili de tot ce ține de management, marketing, dezvoltare, grafică, echipă. Am refacut site-ul de 2 ori. În orice caz, rezultatele s-au făcut simţite. În această perioadă creşterile anuale ale vânzărilor online au fost de 30-40%”, spune Balogh.
În scurt timp, a luat naştere şi Humanitas Digital, care se ocupa de dezvoltarea de cărți electronice și lucrurile au mers foarte bine până când, într-un moment în care lupta pentru podium se dădea între Humanitas şi Cărtureşti, pe piaţă şi-a făcut apariţia Elefant.ro.
,,Noi eram la floretă cu cei de la Cărtureşti când a apărut tancul pe teren, dar partea bună e că am învăţat şi noi să construim tancuri”, descrie Balogh momentul lansării pe piaţă a Elefant.ro, care s-a menținut pe primul loc în topul librăriilor online, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 3,6 milioane euro.
După ce a lansat în cadrul Humanitas Digital primele aplicaţii pentru tabletă ale unor autori români, este vorba de Mircea Cărtărescu şi Mihaela Rădulescu, Balogh a simţit nevoia să acorde mai multă atenţie acestei laturi a digitalului. Pentru că Humanitas nu îi oferea spațiul de mișcare de care avea nevoie a înterupt colaborarea cu librăria şi împreună cu Dinu a înfiinţat compania Read Forward.
„Ne-am gândit că există o foarte mare diferenţă între ce se întâmplă în cultură şi ce se întamplă în tehnologie şi am vrut să micşorăm distanţa dintre cele două. Ne-am dorit să dăm culturii tehnologia de care avea nevoie şi tehnlogiei un sens”, spune Dinu.
De la „Ţara lui Dovlecel“ la Festivalul Enescu
Unul dintre primele proiecte la care au muncit în această nouă formulă a fost aplicaţia pentru cartea Irinei Nicolae (fosta membră a trupei ASIA), „În ţara lui Dovlecel”. Aplicaţia a înregistrat peste 500 de downloadări. Pentru că vroiau să se lanseze și pe piețele din afară, aplicația a fost realizată apoi și în limbile engleză și chineză.
O altă aplicaţie similară, lansată recent, este ,,Miruna”, prima aplicaţie pentru Android dezvoltată de Read Forward, care poate fi descărcată de pe Samsung App.
„«Miruna» este o aplicaţie mai bună decât «Dovlecel» pentru că a fost gândită pentru spaţiul digital. În acest caz, nu am pornit de la o carte în aşa fel încât să fim nevoiţi să adaptăm textul. Acesta a fost scris special pentru aplicaţie. Cărţile născute în print sunt gândite altfel, există ideea de pagină, de ilustraţie relevantă pentru pagina respectivă. Şi astfel apar câteva constrângeri care pot face ca rezultatul să fie, poate, puţin nenatural atunci când transpui cartea în digital”, explică Balogh.
„Lecţia verde – Creează-ţi mediul!” este manualul digital pe care l-au lansat recent, după o muncă de mai bine de şapte luni şi care ştiu că e departe încă de momentul în care ar putea fi introdus în programa tuturor şcolilor, dar poate fi considerat un pas înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea educaţiei.
În perioada următoare vor continua să lucreze la linia de cărţi pentru copii, dar sunt interesaţi şi de zona non-fiction, iar din septembrie vor colabora cu organizatorii Festivalului Enescu pentru a construi întreaga componentă digitală a festivalului. „Când avem ocazia, ne deschidem spre noi forme de web-development și web-hosting așa cum am făcut la Festivalul Enescu”, spun cei de la Read Forward.
„Avem privilegiul ca în domeniul în care suntem, amestecul de cultură, educație și tehnologie să fie atât de fertil ideilor noi încât să putem să scăpăm de acele lucruri care nu aduc suficientă noutate”, a mai explicat Dinu.
