Forbes: Care au fost domeniile și segmentele producției de carte care au cunoscut în 2018 creșteri ale vânzărilor în rețeaua Cărturești? Care domenii au suferit scăderi în rețeaua dvs., în 2018?
Sorin Macovei: Anul 2018 a fost unul bun pentru Cărturești, respectiv cartea a avut o dinamică valorică ușor peste 20% comparativ cu anul 2017.
Am remarcat faptul că la non-ficțiune a fost o creștere mai puternică în 2018, în special la cărțile de dezvoltare personală, psihologie, istorie și filosofie, biografii și memorii, cu o dinamică semnificativă a vânzărilor valorice cuprinse între 30% și 40% peste ce s-a întâmplat în 2017. Acest fenomen reamintește faptul că cititul cărților este cea mai bună și mai ieftină investiție de petrecere a timpului liber pe care o poate avea o persoană.
O dinamică bună au avut și cărțile destinate copiilor. Pentru industria noastră dar și pentru comunitatea noastră, per ansamblu, este un lucru foarte bun faptul că mulți editori au început să investească tot mai mult în proiecte din domeniul cărților pentru copiii. Chiar dacă a avut o dinamică mai puțin remarcabilă, respectiv creșterea a fost de numai 15%, trebuie să menționez că ficțiunea este și rămâne domeniul cel mai căutat/vizitat în Cărturești de către publicul nostru.
În ceea ce privește scăderile, domeniul cu cea mai mare scădere de aproximativ 15% a fost zona de „Manuale caiete și auxiliare școlare”, scădere logică și explicabilă în contextul în care Ministerul Învățământului, introducând „Manuale unice”, a limitat și restricționat piață de manuale școlare alternative, începând cu anul școlar 2017/2018, iar producția editorială de gen a primit o lovitură importantă, lucru care va afecta în cascadă educația actualelor generații de copii.
Forbes: În 2018, care sunt factorii care au influențat vânzările de carte de pe piața din România?
Sorin Macovei: Creșterea veniturilor populației în 2018, atât la bugetari cât și în mediul privat, a fost unul dintre factorii care au influențat pozitiv creșterea vânzării de carte din industrie.
Creșterea inflației a determinat, de asemenea, o ușoară creștere a prețului cărților și implicit a vânzărilor. În ceea ce privește evoluția prețului mediu de vânzare la raft al cărții, în ciuda faptului că acesta a crescut de la 33 de lei în 2017 la aproximativ 34 de lei în 2018 și se apropie în jur de 35 de lei în 2019, valoarea prețului mediu se menține în continuare mică și nu reflectă nici pe departe eforturile de producție și promovare ale editorilor combinate cu eforturile logistice și de comercializare ale retailerilor.
De fapt este un preț parțial subvenționat de industrie de frica faptului că un preț prea mare poate inhiba succesul comercial al unui titlu. Prețul mediu normal și real al unei cărți pe piață ar trebui să depășească 8 euro pentru o carte, iar indexarea prețurilor cu cote de aproximativ 1 leu pe an (sub nivelul ratei anuale a inflației) reflectă accentul pus pe cantitate și compromisuri majore în defavoarea calității.
Ori cartea ca produs aparține unei industrii în care accentul pe calitate ar trebui să fie determinant. Trebuie să fim realiști: consumul de carte nu se încadrează în categoria FMCG (nu că nu ne-am dori!), ceea ce înseamnă că un client nu va face o mare afacere printr-o reducere de câțiva lei la o carte cumpărată.
Clientul va face o afacere dacă va citi cartea potrivită lui. Noi învățam librarii să recomande cărți cât mai potrivite pentru clienții noștri și încercăm să expunem în fața clienților cele mai interesante și noi apariții practicând un comerț etic și civilizat. A vinde o carte nepotrivită unui cititor este ca și cum ai servi carne unui vegetarian.
Forbes: Care sunt tendințele consumului de carte pe care le-ați constat în ultimii ani?
Sorin Macovei: Legat de comportamentul de cumpărare, un fenomen pe care îl sesizăm de ceva vreme este faptul că vânzarea de carte crește proporțional cu disponibilul de timp liber pe care îl are publicul. Respectiv, nu doar weekend-urile, dar și vacanțele, concediile și zilele libere legale au început să conteze în ecuația vânzărilor de cărți. Oamenii nu duc neapărat lipsă de bani pentru a cumpăra cărți, cât mai ales nu își oferă timpul necesar sau nu au cultura obișnuinței cititului.
Un alt fenomen relativ nou este faptul că sezonul cald nu mai influențează atât de mult consumul de carte. Dacă în anii de criză, venirea verii aducea neliniște în industria cărții, pentru că pe piața de carte „vara nu-i ca iarna”, în ultima perioadă, sezonul cald a venit la pachet cu un public doritor de atmosfera de vacanță și relaxare, iar cititul este exact genul de lucru care te face să te simți într-o perpetuă vacanță.
Un alt fenomen este faptul că tot mai multă lume consideră cartea foarte potrivită ca și cadou. Ca gest, imagine și ca obiect în sine, cartea se califică cel mai bine pentru acest lucru. Cititul ajută și în dezvoltarea profesională. Companiile și managerii doresc să aibă angajați informați și pregătiți, iar angajații doresc să răspundă și să puncteze la aceste așteptări.
Din păcate nu pot să nu remarc ca factor negativ migrația forței de muncă cu pregătire superioară din România către vest, fenomen care afectează inclusiv numărul de clienți consumatori de carte. Emigrează creierele și creativitatea, studenți, masteranzi, doctoranzi, artiști, medici și IT-iști, care ne erau cândva clienți fideli, pleacă din țară, iar noi resimțim acest lucru.
Forbes: Cine sunt cititorii/cumpărătorii de cărți din România?
Sorin Macovei: În ultimii ani s-au evidențiat tot mai clar două tipuri de categorii de public cititor pe care se bat editurile să le cucerească.
Primul este publicul intelectual progresist. Acesta este un public premium de foarte mare calitate, estimat de noi la aproximativ 200.000 persoane în toată țara. Sunt intelectuali progresiști, care citesc cel puțin o carte pe lună, merg la teatru, se duc sau își duc copii în muzee.
Pentru acest public editurile produc titluri în tiraje de 1.000 până la 2.000-3.000 de exemplare, care se vând în aproximativ un an. Din păcate, acest public este foarte puțin numeros la noi în țară. Dacă ar fi doar acest public, mulți dintre noi (editori și librari) am închide.
Cea de-a doua categorie este publicul mass-market, estimat la 2-3 milioane de oameni, care citesc ocazional, subiectele sunt ceva mai ușoare și scrise de persoane aflate la modă, în general, vedete sau bloggeri.
Din acest public fac parte și casiera de la hipermarket, care își completează studiile, și corporatista debutantă și aspirațională Chardonnay girl, și junele de mall peacock boy, care vrea să impresioneze, și doamna care face shopping sport, și vecina pensionară care se uită foarte mult la TV și cumpără cărțile vedetei îndrăgite, funcționara de la ghișeu sau de la bancă care lăcrimează în batistă văzând emoțiile vedetei preferate…
Pentru acest public, editurile produc bestseller-uri de peste 5.000-10.000 de exemplare, tiraje pe care le vând în câteva luni. Sunt titluri care explodează în vânzări, dar apoi se și opresc brusc după câteva luni și, în general, nu se mai reeditează never ever! Pe acești autori-vedetă se bat editurile pentru a produce bestseller-uri. De la cântăreți și sportivi până la MasterChefi, de la comentatori, ziariști sau politicieni până la bloggeri sentimentali, ei sunt vânați și doriți de marile edituri.
Nu e nicio rușine, e business și din acest business adus de acest public comercial trăim cu toții Trebuie să fim fair, să recunoaștem și să respectăm acest public: fără acesta toți am fi pe pierdere!
(26 martie 2019)
