FacebookTwitterLinkedIn

Evenimentul sportiv care va ține capul de afiș în 2021 este Campionatul European de Fotbal EURO 2020. Amânat din cauza pandemiei, acesta se va desfășura într-o formulă specială (11 iunie -11 iulie 2021), cu meciuri disputate în 12 orașe din 12 țări diferite ale Europei. Printre orașele stabilite se numără și Bucureștiul, care va găzdui patru partide, trei din cadrul grupei C (Austria, Olanda, Macedonia de Nord și Ucraina) și una din optimile competiției. După cum se știe, naționala României nu s-a calificat la acest turneu final, spre marea dezamăgire a suporterilor români.

Interesul de business pentru acest turneu final este deosebit de ridicat, mai cu seamă că amânarea din cauza pandemiei a produs pierderi financiare în 2020 pentru UEFA, organizatorul competiției, și pentru orașele care urmau să găzduiască meciurile. La acestea se adaugă și pierderile suferite de televiziunile care au achiziționat drepturile TV (Pro TV este televiziunea care va difuza partidele pentru România de la EURO 2020). Astfel, foamea de bani și graba de a recupera pierderile vor crește miza acestei ediții a Campionatului European de Fotbal.

Totuși, la începutul acestui an, se mențin încă semnele de întrebare privind desfășurarea campionatului, îndoieli ce provin chiar din evoluția pandemiei în Europa. Dacă pandemia de COVID-19 va evolua, asta în timp ce campania de vaccinare va avansa pe continent, multe voci din cadrul UEFA susțin organizarea EURO 2020 într-o singură țară, favorite fiind Germania și Rusia. Acest scenariu este luat în calcul pentru a evita răspândirea virusului și pentru a reduce presiunea asupra grupărilor fotbalistice care nu-și vor mai muta bagajele de la un meciul la altul, în diferite orașe ale continentului. În acest scenariu, s-ar reduce riscurile și stresul sportivilor. De asemenea, este foarte posibil ca, în această variantă de „avarie”, partidele să se desfășoare cu porțile închise, adică fără spectatori, fapt care ar conduce la pierderi financiare pentru UEFA, dar mult mai mici decât în cazul unei amânări. De altfel, varianta amânării cu încă un an de zile a EURO 2020 nu se ia în calcul, fiind o opțiune catastrofală din puncte de vedere financiar pentru forul european. Se mai ia în calul ca toate meciurile celor 24 de formații participante să aibă loc într-un singur oraș european, tot din rațiuni medicale. Dar decizia finală va fi adoptată pe măsură ce autoritățile europene vor reuși să reducă amploarea pandemiei. UEFA gestionează „virusul sportiv” numit fotbalul, dar acesta este, în prezent, mult mai slab decât COVID-19. Există o singură certitudine în afacerea EURO 2020: fotbalul nu poate să dispară din conștiința oamenilor și, pentru regele sporturilor, merită făcute toate sacrificiile.

Pentru autoritățile de la București, miza EURO 2020 este foarte mare. Amânarea campionatului a fost un mare noroc pentru România pentru a nu se face de rușine în fața organizatorului european. Dacă nu s-ar fi amânat, infrastructura sportivă de la București nu ar fi fost gata pentru funcționare și acest lucru ar fi creat frustrări atât organizatorului, obligat să înlocuiască Bucureștiului, cât și guvernanților și Federației Române de Fotbal (FRF), care se angajaseră ca România să fie o gazdă ireproșabilă. Decalarea cu un an a campionatului a permis avansarea și finalizarea lucrărilor de infrastructură, mai precis construirea stadioanelor Steaua (Ghencea), Valentin Stănescu (Giulești) și Arcul de Triumf. Stadioanele vechi au fost dărâmate iar lucrările de construcție au început în urmă cu doi ani și jumătate. Pe aceste stadioane vor avea loc, în vară, antrenamentele naționalelor care vor disputa meciurile oficiale pe Național Arena. La începutul acestui an, fostul mare fotbalist Gică Popescu, coordonatorul proiectului EURO 2020, a anunțat că echipa Macedonia de Nord se va antrena pe stadionul Steaua.

Cele trei noi stadioane vor corespunde standardelor impuse de UEFA. Astfel, Compania Națională de Investiții (CNI) și FRF au reușit să desfășoare cel mai mare proiect de construire de noi stadioane din România. Se poate spune că pandemia a fost un noroc pentru autoritățile de la București, care au reușit să finalizeze cele trei stadioane, iar fotbalul (mai precis decizia UEFA) a fost motorul care a mișcat investițiile directe ale statului român în bazele sportive. Dacă Bucureștiul ar fi fost ocolit să fie gazdă pentru meciurile de la EURO 2020, cu siguranță că nu s-ar fi pus problema construirii de noi stadioane, guvernanții găsind alte „urgențe” pentru investiții.

Primul stadion finalizat, la sfârșitul lunii noiembrie 2020, a fost Steaua, din complexul sportiv Ghencea, care a intrat atunci în faza de recepție. Noul stadion Steaua are o capacitate de 31.254 de locuri pentru spectatori și o suprafață desfășurată de 82.000 de metri pătrați. Valoarea investiției se ridică la 78 milioane de euro, arena fiind ridicată în mai puțin de doi ani. De altfel, Complexul Sportiv Steaua are 800 de încăperi, cu 9 săli de antrenament, spații de cazare pentru sportivi (24 de camere) și o sală pentru Muzeul Clubului Sportiv al Armatei Steaua București.

Cel de-al doilea stadion finalizat pentru EURO 2020, care va fi folosit ca bază de antrenament în cadrul acestei competiții, este Arcul de Triumf. Recepția investiției a fost făcută în decembrie 2020. La festivitatea care a marcat recepția stadionului, Gică Popescu a declarat: „Este un stadion foarte modern și foarte puține capitale europene care își permit o asemenea arenă în centrul orașului. Stadionul Arcul de Triumf are cel mai modern centru de recuperare din tot ce-am văzut! Și credeți-mă că am văzut multe stadioane”. Arena de rugby are 8.207 de locuri, parcare subterană, centru pentru recuperarea sportivilor, piscină, saună și zonă VIP. Investiția s-a ridicat la 24 milioane de euro.

Lucrările la stadionul Valentin Stănescu (Giulești) urmează să fie finalizate în cursul lunii martie 2021, potrivit estimărilor făcute de Gică Popescu. Și acest stadion va fi destinat antrenamentelor la EURO 2020. Arena din Giulești va avea 14.000 de locuri, o pistă de atletism sub tribune, sală de sport, 28 de spații de cazare pentru sportivi, restaurante și spații pentru presă și VIP. După recepție, baza sportivă va fi operată de Clubul Sportiv Rapid București, care va gestiona evenimentele sportive. Valoarea investiției din partea statului român (Compania Națională de Investiții) se ridică la 40 de milioane de euro.

Cele trei stadioane care vor găzdui antrenamentele de la EURO 2020, dacă acest campionat se va desfășura potrivit calendarului inițial, reprezintă o lecție de business pentru autoritățile române. Pentru ca Bucureștiul, în particular, și România, în general, să intre pe harta sportivă a lumii, sunt necesare investiții în infrastructură, adică în baze sportive și stadioane. Aceste investiții vor influența direct și sportul românesc, care suferă în continuare de absența unei infrastructuri solide. Investițiile în sport nu sunt cheltuieli care se duc pe „apa sâmbetei”. Dimpotrivă, sportul este o afacere în care orice investiție făcută cu inteligență și pricepere va aduce în timp profituri financiare, nu numai de imagine. În particular, proiectul EURO 2020 este pariul lui Gică Popescu, probabil cel mai priceput manager din fotbalul românesc.

Anul 2021 va prelungi criza sportului, nu numai în România, ci și în întreaga lume. Organizatorii de evenimente sportive, de la Jocurile Olimpice de la Tokyo (amânate anul trecut) până la EURO 2020, de la turneele de tenis de circuitele ATP și WTA și până la campionatele de fotbal, vor fi mereu cu un ochi pe pandemia COVID și cu altul pe competițiile propriu‑zise. La toate aceste crispări se vor adăuga și stresul sportivilor, iar spectacolul sportiv va avea de suferit. 2021 va fi un an sportiv mai bogat decât cel precedent, dar mai sărac, atât financiar, cât și la nivelul performanțelor, decât un an obișnuit.

Gică Popescu, coordonatorul proiectului EURO 2020: „Stadionul Arcul de Triumf are cel mai modern centru de recuperare din tot ce-am văzut! Și credeți-mă că am văzut multe stadioane.”