Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Industrie |
|

Ca un ceas elvețian

Când construia viziunea companiei sale, Radu Timiș și-a propus ca aceasta să funcționeze ca un ceas elvețian: perfect. În ce moment se află una dintre cele mai puternice afaceri românești?
Cristim - radu timis DSC_8636

CrisTim este în prezent unul dintre cele mai notorii branduri românești, anvergura sa depășind cu mult zona alimentară. Mai ales că, în ultima vreme, campania de peste un milion de euro prin care sunt promovate mezelurile cu „Eticheta curată“ a fost foarte vizibilă, chiar dacă mai puțin răsunătoare decât cea pentru salamul Săsesc, cel mai vândut salam din țara noastră.

Businessul fondat în urmă cu 25 de ani de Radu Timiș nu mai este, însă, doar despre mezeluri. Iar planurile de viitor au în prim-plan, în ciuda neîncrederii românilor în astfel de produse, alimentația sănătoasă. „Mulți spun că am avut un curaj deosebit să fac lucrul acesta (Eticheta curată – n.red.), pentru că deranjăm foarte multă lume și, deocamdată, industria alimentară românească nu este pregătită pentru pasul acesta, deoarece, după 20-30 de ani de business, nu am reușit încă să ne consolidăm, n-am reușit să ne integrăm businessurile, cerințele supermarketurilor sunt foarte mari și, din păcate, industria alimentară românească nu este pregătită real pentru competiția europeană“, începe antreprenorul discuția cu Forbes România.

În proiectul „Eticheta curată“, omul de afaceri a investit circa șapte milioane de euro, direcționați spre achiziția de utilaje, procesare, ambalare și logistică. Astfel, tehnologiile nou-introduse și inovațiile din fabricile CrisTim, au creat mezeluri fără gluten, fără amidon, fără MDM, fără soia, coloranți sintetici sau monoglutamat de sodiu adăugat, potrivit reprezentanților companiei românești.

Grupul CrisTim este format din cinci linii de business, respectiv mezeluri, ready meal (Recunoştinţa şi CrisTim 2 Prodcom), reţeaua de magazine CrisTim (CrisTim Impex), ferma (Eco-Ferm) şi construcţii (Sensconstruct). Ținând cont de investițiile pe care compania le face anual, de opt-nouă milioane de euro, progresul acesteia este ușor de observat. Următoarele direcții în care va merge o parte din acest buget, circa șapte milioane de euro, sunt o fabrică pentru produsele ready meal, o stație de producere a energiei regenerabile în cogenerare, pe bază de biogaz și sere pentru producția legumelor necesare produselor ready meal. „Avem planuri multe, vrem să facem anul viitor la fermă o stație de biogaz de 1 MW și, pe lângă faptul că vom avea 1 MW energie, vom avea abur tehnologic, pe care-l vom folosi la sere. Vom cultiva o salată bio foarte bună și legume bio pe care le vom folosi la linia de ready meal. Vom folosi și o tehnologie foarte inovativă de ambalare în noua fabrică de ready meal pe care urmează să o construim la Filipeștii de Pădure. Ne ducem în zona de produse curate. Nu e doar un trend, tot mai multă lume își pune problema a ceea ce mănâncă. Ceea ce nu se știe este că până în 1950, pentru populația acestui glob, zona de nutriție era complet diferită de ceea ce este astăzi. 70% se consumau grăsimi, 20% era proteină și doar 10% carbohidrați și zahăr. Acest procentaj s-a schimbat, acum sunt 70% carbohidrați și zaharuri și doar 10% grăsimi“.

Întrebat de ce consideră că noua direcție de business, axată spre produsele curate, va ajuta la creșterea afacerii, Radu Timiș afirmă că businessurile trebuie susținute, trebuie să aibă o fundație, să producă profit. „Companiile care au mentalitate deschisă sunt deschise către consumatori, către angajați, către mediu și planetă și gândesc pe termen lung au mai mult succes decât companiile care se focusează doar pe prezent și pe profit“.

Mereu ceva de învățat

Și, pentru că antreprenorul crede cu tărie în termenul de „reinventare“, grupul pe care îl conduce va lansa, începând de anul următor, un nou produs pe piață – vin. „Lucrăm 40 de hectare de viță-de-vie. Suntem la al șaptelea an cu vița-de-vie. Am cumpărat via acum 12-13 ani, am făcut un lucru minunat, fiind viță de vie veche, de pe vremea comunismului. Am pus cultură cerealieră cinci ani, am vindecat pământul. Noi punem undeva la 700 de tone de bălegar în fiecare an. De anul trecut nu mai punem niciun fel de chimicale și se simte și vinul diferit“. Potrivit lui Timiș, vinurile nu au ieșit pe piață până în prezent, deoarece omul de afaceri își dorește să facă lucrurile bine și chiar „să se bată“ cu brandurile mari, consacrate atât în țara noastră, cât și peste hotare. „Presupun că anul următor începem deja partea asta de branding și începem să intrăm pe piață. Anul acesta vrem să construim crama, să avem control în crama noastră“.

Iar când afacerile cresc, este nevoie și de mai mulți oameni. Într-o țară în care vorbim deja de câțiva ani despre migrarea forței de muncă, cum se descurcă o companie precum CrisTim? „Astăzi nu mai sunt muncitori. Acum 20 de ani, când am început, luam oamenii din stația de tramvai. Erau oameni minunați, aveau cultura muncii de pe vremea comunismului. Acum, din cei din stația de tramvai nu reușim nici măcar pe unul să-l aducem în București. Muncitorii buni sunt plecați astăzi în afară. De aici avem totuși un avantaj – că în cele 18 țări în care sunt români, exportăm și noi mezeluri“. Așadar, dacă oamenii pe care CrisTim îi găsește în țară nu mai sunt specializați, se mulțumește cu cei pe care îi găsește și îi formează în interiorul grupului. Anul acesta, compania a angajat 300 de persoane, ajungând undeva la 2.500 de angajați. Potrivit lui Timiș, acesta va fi ritmul de creștere ce va fi păstrat și în următorii ani.

Anul trecut, grupul a avut o cifră de afaceri de 124 de milioane de euro, în creştere cu 18% faţă de anul anterior. Un ritm similar, de circa 20%, își dorește Timiș și în următorii cinci ani. Omul de afaceri se declară mândru de locul pe care îl ocupă afacerea sa în piața locală, și nu numai. „Sigur că sunt mulțumit, aveam chiar și un vis – acum șapte ani, când făceam viziunea, visam ca CrisTim-ul să ajungă ca un ceas elvețian – să funcționeze perfect totul. Cred că avem deja sectoare întregi care sunt «ceasuri elvețiene» și care pot fi date drept model, pentru că am ajuns la niște performanțe extraordinare.  Săsescul rămâne cel mai vândut salam din România. Chiar râdeam că în Anglia sunt undeva la 5.000 de magazine, iar dacă distribuitorul nu are salam săsesc, nu intră. Înainte, în vremea comunismului, nu visai să vezi orașe ca Paris, Londra. Era o mare încântare să avem o cutie goală de Coca-Cola în care să punem pixuri. Dar să-ți exporți produsul tău, să-l vezi într-un magazin din Londra, este o satisfacție extraordinară“, conchide fondatorul CrisTim.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii