Cautare




, Contributor

Imobiliare |
|

Business à la Cluj

În care aruncăm o privire în interiorul relației dintre o Primărie și mediul de afaceri.
emil boc IMG_5925

Din primele momente ale conversaţiei cu Emilia Botezan, şefa biroului Relaţii externe şi investitori din cadrul Primăriei Cluj-Napoca – autorităţile locale au înfiinţat un astfel de birou dedicat relaţiei cu investitorii – eşti uimit de limbajul său corporatist, neobişnuit pentru o persoană „bugetară”.

Pe măsură ce discuţia avansează, îţi dai seama şi de ce are acest limbaj: Emilia Botezan ţine permanent legătura cu investitorii prezenţi în Cluj sau cu cei care vor să vină în oraş, pentru a afla care sunt nevoile lor şi pentru a discuta despre oportunităţile pe care le are de oferit oraşul de pe Someş. Biroul condus de Emilia Botezan a realizat şi un site, clujbusiness.ro – „Am ales acest nume pentru ca, atunci când cineva caută pe internet cuvintele «Cluj» şi  «business», să acceseze acest site”, după cum spune şefa biroului –, unde companiile interesate de oraşul situat pe locul al treilea în ediția din acest an a topului „Forbes 40 cele mai bune oraşe pentru afaceri” să găsească toate informaţiile de care au nevoie.

Biroul Relaţii externe şi investitori este doar vârful de lance al strategiei prin care autorităţile locale vor să atragă cât mai multe firme la Cluj. „Lucrurile sunt foarte simple. La fel cum, în economia generală, înainte de a consuma ceva, trebuie să produci, tot aşa şi în cazul unui oraş, pentru a avea bani pentru proiectele sociale şi culturale, ai nevoie în primul rând de producerea resurselor financiare. De aceea, prima preocupare a unui primar este, în fiecare zi, despre cum să aducă resurse suplimentare la bugetul local, în primul rând prin investiţii şi locuri de muncă”, spune Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca şi fost prim-ministru al României, într-un interviu acordat „Forbes România”. „Cerinţele investitorilor sunt normale şi de bun simţ. În primul rând, să pui la dispoziţie infrastructura oraşului, care să fie de calitate; în al doilea rând, să acorzi facilităţile fiscale pe care legea le primite; în al treilea rând să ai o deschidere faţă de ei şi o transparenţă totală cu privire la modul cum se cheltuie banul public şi în al patrulea rând să elimini cât mai mult din birocraţia pe care o ai la dispoziţie şi pe care, din nefericire, statul o are. Cu cât mai multe ştampile, cu atât mai multe surse de corupție; cu cât mai puţine ştampile, cu atât mai multă eficienţă şi mai puţină corupţie într-o administrație, fie că e locală, fie că e naţională.”

Clujul s-a remarcat, de-a lungul timpului, printr-o serie de facilităţi acordate investitorilor, dintre care amintim scutirile de taxe și impozite locale pe clădiri și terenuri, în interiorul parcurilor industriale deţinute de autorităţi – Tetarom – şi impozit redus pe proprietăţile eficiente energetic. „Cel mai important lucru este să oferi stabilitate şi predictibilitate investitorilor. În primul rând, faptul că noi am aplicat cele mai mici impozite şi taxe locale cu putinţă pentru mediul de afaceri  a fost, este şi va rămâne o constantă. În al doilea rând, am adoptat planul urbanistic general al Clujului pentru următorii zece ani, care le dă o viziune, o perspectivă cu privire la locul unde se poate dezvolta în Cluj un business în domeniul industrial sau în domeniul IT-ului sau în alte componente. În al treilea rând, promovăm  cel mai mare proiect pentru următorii zece ani: Cluj Innovation City. Este un proiect de jumătate de miliard de euro cu peste 20.000 de noi locuri de muncă, cu peste 100.000 locuitori pe un teren pe care Primăria îl are la dispoziţie: 202 hectare intabulate în cartea funciară”, spune Emil Boc. „E dimensiunea economică profilată în Cluj pornind de la avantajul major al acestui oraş: universităţile. Clujul este un oraş universitar, a trăit şi va trăi întotdeauna de pe urma universităţilor, cu tot ce înseamnă ele: resurse umane bine pregătite, forţa de muncă, dezvoltarea pe orizontală a ceea ce înseamnă mediul studenţesc şi faptul că avem posibilitatea să spunem oricărui  investitor care vine în Cluj: avem forţa de muncă pentru IT, avem pentru industria alimentară, avem pentru contabili, avem pentru jurişti, pentru artişti, pentru orice.”

În prezent, după ce Clujul a reuşit să atragă, în afară de investitori, şi fonduri europene în perioada 2007-2013 în valoare de 165,34 milioane de euro, strategia de dezvoltare a oraşului continuă. „Calitatea vieţii e noul element prin care noi credem că vom reuşi să menţinem şi să atragem investitori. Nu putem fi pe primul loc în ţară, nu putem depăşi Bucureştiul în termeni de demografie, dar putem fi pe primul loc în România în termenii oraşului care asigură cea mai bună calitate a vieţii. Prin calitatea vieţii înţeleg nu numai calitatea învăţământului, a actului medical, calitatea mediului de afaceri, calitatea infrastructurii, înţeleg şi calitatea mediului artistic, a celui cultural, adică tot ceea ce îţi face plăcere ţie ca individ să găseşti într-un oraş în care vrei să trăieşti, să munceşti, să-ţi creşti copiii şi să îmbătrâneşti. Asta dorim noi de fapt prin calitatea vieţii, iar acum suntem, credem noi, pe direcţia corectă”, explică Emil Boc.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii