Era prima zi de luni din an, o perioadă de bilanțuri și perspective, când adresele de email ale ziariștilor erau asaltate de un mesaj semnat de cei doi lideri ai Băncii Transilvania (BT) – Horia Ciorcilă, președintele consiliului de administrație și Ömer Tetik, directorul executiv.
„Acum suntem o singură bancă, o singură echipă”, afirmau cei doi în primul comunicat al anului, care anunța încheierea cu succes a integrării Volksbank România în structura BT după opt luni de la cea mai spectaculoasă tranzacție de pe piața bancară a ultimilor ani.
„Avem 2,2 milioane de clienţi BT, din care aproximativ 10% provin de la Volksbank România. Ne-am mărit echipa, așa încât din cei 7.300 de angajați, aproape 400 sunt din echipa Volksbank România”, afirmau oficialii în comunicat.
Prezența împreună a celor doi a devenit deja o obișnuință pentru ziariști și pentru clienții BT, aparițiile lor din presă din ultimul an și jumătate depășindu-le ca număr pe cele cumulate din cei zece ani dinainte.
VEZI AICI CARE SUNT CELELALTE PERSONALITĂȚI CU POTENȚIAL DE A SCHIMBA MODUL ÎN CARE ARATĂ ANUL 2016
Era normal, însă, să se întâmple acest lucru, în condițiile în care Banca Transilvania a fost unul dintre principalii câștigători de pe piața bancară în perioada ce a trecut de la venirea crizei.
Dacă în toamna anului 2008, la declanșarea crizei financiare, BT era pe locul șapte pe piață cu o cotă de puțin peste 5%, începutul acestui an înseamnă pentru BT o cotă de piață de două ori și jumătate mai mare, și nici chiar primul loc pe piață nu mai pare o țintă atât de imposibilă. Cu atât mai mult cu cât lucrurile nu se vor opri aici, atât Ciorcilă, cât și Tetik anunțând, de câte ori sunt întrebați, că achizițiile nu se vor opri după Volksbank.
De altfel, achizițiile repetate reprezentau și rețeta prin care Horia Ciorcilă a creat, alături de un grup de investitori din zona Cluj, Astral Telecom, compania care domina piața de cablu TV înainte să fie vândută într-o tranzacție de aproape jumătate de miliard de dolari către grupul american Liberty Global.
„Reinventare”. Așa răspundea Horia Ciorcilă la chestionarul tradițional al Forbes România, prin care le ceream oamenilor de afaceri să sumarizeze într-un singur cuvânt evoluția companiilor pe care le conduceau în ultimul an.
„Reinventarea este dată de achiziţionarea Volksbank România şi integrarea sa în structura băncii noastre. O provocare nouă, o transformare, un pas înainte”, detalia Ciorcilă.
Practic, prima reinventare a băncii care şi-a început povestea cu o echipă formată din 13 persoane, în urmă cu 22 de ani, în Cluj-Napoca, începea în 2001, după recrutarea bancherului olandezul Robert Rekkers, de la ABN Amro România. La vremea respectivă, Banca Transilvania începea ofensiva pentru a deveni un jucător relevant la scară națională. Olandezul, cu care Horia Ciorcilă părea că are un parteneriat de nezdruncinat, a condus timp de mai bine de un deceniu banca, atât în perioade bune, cât și în perioade nefericite.
„Adaptarea modelului de business la provocările crizei economice” de după anul 2009 reprezintă cea de-a doua reinventare a BT, potrivit lui Ciorcilă. În spatele formulării corporatiste stau însă detalii dramatice: o criză de lichiditate ulterioară „momentului” Lehman Brothers ce putea fi fatală și care a a fost depășită printr-un împrumut de urgență de peste 100 de milioane de euro, acordat de Banca Națională a României, oprirea de la tranzacționare a acțiunilor timp de mai multe luni, o încercare ratată de fuziune cu unul dintre concurenți – BRD Groupe Société Générale și, în cele din urmă, atragerea ca acționar a Bank of Cyprus în urma unei serii neclare de tranzacții care a făcut obiectul unui dosar de „insider trading”, investigat de DIICOT, dar încheiat fără a identifica neregularități.
Faptul că Banca Transilvania a trecut peste toate aceste probleme s-a datorat în principal lui Horia Ciorcilă, un inginer cu apetit pentru risc, însă înzestrat în același timp cu o abilitate deosebită de a rezolva probleme și de a face lucrurile să meargă. Așa s-a întâmplat și cu venirea lui Ömer Tetik ca director executiv al BT, de la jumătatea anului 2013, ceea ce a marcat o nouă perioadă de avânt pentru bancă, prețul acțiunilor dublându-se, iar bancherul de origine turcă s-a dovedit a fi un contrabalans perfect, prin rigoarea sa, pentru dinamismul specific antreprenorial al lui Ciorcilă. Nu degeaba căutările pentru un director executiv al Băncii Transilvania, după demisia neașteptată a lui Robert Rekkers, la începutul anului 2012, au durat mai mult de un an de zile, timp în care Ciorcilă a preluat atribuțiile directorului general.
Cele 5 lecții de leadership ale lui Horia Ciorcilă
Acum, Tetik și Ciorcilă au la activ și experiența integrării Volksbank, cu părțile ei pozitive și negative, inclusiv renegocierile zecilor de mii de contracte care au vizat credite acordate în franci elvețieni foștilor clienți ai Volksbank, în perioada de boom economic, când banca austriacă ajunsese să ocupe locul trei pe piața bancară. În plus, lista băncilor aflate la vânzare pe piața locală, inclusiv a portofoliilor, nu este tocmai mică, având în vedere provocările tot mai mari ale domeniului, ceea ce face foarte posibilă și probabilă o nouă serie de achiziții ale BT în următoarea perioadă. Practic, ultimii ani au vizat vânzări de portofolii (RBS, Bank of Cyprus), de credite neperformante (BCR, Unicredit, etc.) sau chiar vânzarea integrală a operațiunilor (Volksbank, Millennium Bank).Faptul că Banca Transilvania a trecut peste toate aceste probleme s-a datorat în principal lui Horia Ciorcilă, un inginer cu apetit pentru risc, însă înzestrat în același timp cu o abilitate deosebită de a rezolva probleme și de a face lucrurile să meargă. Așa s-a întâmplat și cu venirea lui Ömer Tetik ca director executiv al BT, de la jumătatea anului 2013, ceea ce a marcat o nouă perioadă de avânt pentru bancă, prețul acțiunilor dublându-se, iar bancherul de origine turcă s-a dovedit a fi un contrabalans perfect, prin rigoarea sa, pentru dinamismul specific antreprenorial al lui Ciorcilă. Nu degeaba căutările pentru un director executiv al Băncii Transilvania, după demisia neașteptată a lui Robert Rekkers, la începutul anului 2012, au durat mai mult de un an de zile, timp în care Ciorcilă a preluat atribuțiile directorului general.
Într-o discuție de anul trecut, cu Forbes România, capii Băncii Transilvania nu se sfiau să avanseze ca obiectiv potențial în următorii patru-cinci ani o cotă de piață de 20% sau chiar mai mult. BT a consemnat un profit brut de 373,5 milioane de lei în primele nouă luni ale anului trecut și a acordat 113.000 de credite noi pentru companii şi persoane fizice, în valoare de peste șase miliarde de lei.
În plus, Horia Ciorcilă arată că a învățat multe de pe urma experiențelor trecute, atât a măririi, când avea oferte de cumpărare pentru banca a cărei cotație la bursă ajungea la 1,7 miliarde de euro, dar și a decăderii, când a fost foarte aproape să piardă tot.
„Valoarea (Băncii Transilvania – n. red.) va fi generată nu doar de ceea ce facem noi, ci și de ceea ce se întâmplă în jur. În regiune, în Europa, în lume, valorile în banking sunt generate de evenimente pozitive şi negative. (…) E foarte importantă poziţia, e foarte importantă cota de piaţă, dar e important să ajungem acolo printr-o creştere sănătoasă. Fără lucruri iraţionale”.
