Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Afaceri |
|

Too big to fail

Astra Giurgiu este din nou pe primul loc în liga naţională de fotbal. Aici se opresc, însă, motivele de bucurie ale celui mai bogat român din ultimii trei ani.
niculae_IMG_0298

Era 2 aprilie când Ioan Niculae, cel mai bogat român al ultimilor ani, afla de la Curtea de Apel București că a fost condamnat  definitiv la doi ani și jumătate de închisoare pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană, după ce în primă instanță, la Judecătoria Sectorului 1, omul de afaceri fusese achitat.

Șapte luni mai târziu, omul de afaceri este tot în închisoare, chiar dacă Judecătoria Găești a admis propunerea de eliberare condiționată formulată de Comisia de eliberare condiționată din cadrul Penitenciarului Găești.

Mărirea. Ioan Niculae și-a construit în ultimii 25 de ani un adevărat imperiu în chimie și îngrășăminte chimice, un sector pe care îl cunoștea bine, având în vedere că lucrase în domeniu timp de zece ani înainte de Revoluție. Dacă la acest ingredient adăugăm și experiența solidă căpătată în perioada în care a lucrat în comerțul exterior, atunci este de la sine înțeles de ce Ioan Niculae a fost an de an în topurile celor mai puternici români.

VEZI CE ALTE LECȚII POȚI ÎNVĂȚA ÎN URMA POVEȘTILOR A ȘAPTE DINTRE CEI MAI BOGAȚI ROMÂNI

InterAgro, compania în jurul căreia a fost construit grupul cu același nume a fost înființată în 1994, iar acum grupul de firme creat de Ioan Niculae deține combinate de îngrășăminte chimice de la Turnu Măgurele (Donau Chem), Bacău (Amurco), Slobozia (Chemgas), Piatra Neamț (Ga Pro Co) și Făgăraș (Nitroporos).

Combinatele chimice consumau împreună, atunci când erau în funcțiune, aproximativ 3 miliarde de metri cubi, o valoare comparabilă cu cea pe care o consumă întreaga populație a României. Practic, în domeniul îngrăşămintelor chimice, în afară de Niculae, doar Azomureş mai reprezenta un actor important pe piața locală.

În plus, omul de afaceri investise aproximativ 100 de milioane de euro în mai multe centrale de cogenerare, care să îi permită să devină independent din punct de vedere energetic. Însă povestea de afaceri a lui Ioan Niculae a inclus și alte achiziții ale unor foste companii de stat, precum a fost cazul rafinăriei Astra Română, Asirom sau Societatea Națională Tutunul Românesc. Asirom a fost, practic, singura companie pe care Ioan Niculae a decis ulterior să o vândă, convins fiind de oferta de multe zeci de milioane de dolari a grupului austriac Vienna Insurance Group.

Spre finalul anilor ’90 Niculae a făcut un pas la fel de decis în ceea ce privește diversificarea, investind sume importante în terenuri agricole, silozuri, depozite și achiziții de fabrici din industria alimentară.

Grupul InterAgro exploata mai mult de 50.000 de hectare (aflate în proprietate și în arendă) și dispunea, conform celor mai recente informații, de o capacitate de stocare de 800.000 de tone în silozuri și 400.000 de tone în depozite orizontale, ceea ce îi permitea să profite de pe urma evoluției sezoniere a prețurilor. Grupul era activ și în zootehnie, dar deținea și fabrici de ulei, de pâine și produse de patiserie, de preparate din carne, și două hoteluri.

Cu alte cuvinte, strategia de diversificare a afacerilor lui Ioan Niculae a funcționat.

Decăderea. Ioan Niculae este unul dintre oamenii de afaceri români despre care se poate spune, fără a exagera, că are o importanţă sistemică. Iar asta se vede mai ales în vremurile grele.

A fost, pe de o parte, creșterea prețului la gaze, în condițiile în care gazele reprezintă trei sferturi din costurile de producție ale combinatelor chimice.

„Jumătate de milion de dolari costă pornirea și oprirea unei fabrici. Vara, noi mergem doar cu cele mai eficiente – Slobozia, Târgu Măgurele și, uneori, și Piatra Neamț, iar iarna dăm drumul și celorlalte – Bacău și Făgăraș. Dacă avem 5-6 opriri, atunci pierdem câteva zeci de milioane doar din cauza faptului că fabricile nu merg liniar”, spunea în urmă cu mai mulţi ani Ioan Niculae, care punea închiderea și deschiderea combinatelor pe baza evoluției prețului gazelor și a pieței de îngrășăminte chimice.

În plus, pe parcursul ultimilor ani, tot mai multe dintre companiile din cadrul grupului Interagro au intrat în insolvență, omul de afaceri justificând decizia ca o reacție la presiunile diferitelor entități ale statului de a-l hărțui, ca urmare a unui dosar în care este acuzat de subminare a economiei naționale, alături de alți foști angajați din Ministerul Economiei și foștii miniștri Adriean Videanu și Varujan Vosganian.

Surprinzător, însă, condamnarea lui Ioan Niculae nu a venit de pe urma scandalului gazelor ieftine, cum a fost denumit, ci pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană.

Dar problemele lui Niculae s-au transmis imediat miilor de angajați ai săi, în condițiile în care cea mai mare parte a combinatelor chimice deținute de omul de afaceri sunt închise sau sunt în insolvență.

Practic, locul profiturilor de zeci de milioane de euro pe care companiile deținute de Ioan Niculae le făceau în urmă cu trei sau patru ani a fost luat de anul trecut, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe, de pierderi de zeci de milioane de euro.

Ceea ce nu este încă foarte clar este modul cum se va scrie următorul capitol al poveștii lui antreprenoriale. Dar anul viitor va aduce, cu siguranță, mai multă lumină în această privință.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii