Cautare




, Contributor

Forbes Kids |
|

Bebele din Tei

_DSC9847
Se ocupă de un brand pe care părinții îl cunosc prea bine - Bebe Tei - iar timpul i se împarte între magazinul din Bulevardul Lacul Tei și cel din Sun Plaza. Prioritatea absolută a Irinei Ciubotaru, director Bebe Tei, rămâne însă micuța Maria. Am vorbit despre parenting, dar și despre aventurile unei fetițe de cinci ani care se visează... șef de magazin Bebe Tei.

Forbes Kids: Care au fost așteptările pe care le aveați înainte de a deveni mamă, versus realitatea de după?

Irina Ciubotaru: Maria este un copil mult dorit și mult-așteptat. Mi-am dorit foarte mult să am o fetiță și ea a fost tot timpul, din momentul în care am aflat că voi avea un copil, „păpușa mamii”.

Și Maria este acum „păpușa mamii”. Este cochetuță, atentă la detalii. Temerile mele înainte de naștere erau legate de faptul că nu voi fi în stare să am grijă așa cum trebuie de un bebeluș, dar lucrurile au venit de la sine.

Ați călătorit deja împreună cu copilul în afara granițelor?

IC: Am plecat cu Maria in Grecia cu mașina când avea ea cinci luni și jumătate. La șapte luni și jumătate în Muntenegru: avion până în Dubrovnik și mașină după. I-a plăcut foarte tare experiența cu avionul.

La 10 luni am plecat cu avionul la Budapesta, iar la un anișor am ajuns la Istanbul. Nu mi-am făcut probleme prea mari, am fost doar atenți să avem asigurări medicale pentru situații de urgență, și totul a fost bine, de fiecare dată. Mariei îi place foarte mult să călătorească, este foarte sociabilă și descurcăreață.

Care a fost cea mai importantă discuție pe care ați avut-o până acum?

IC: Petrecînd mult timp alături de mine în Bebe Tei, Mariei i-a încolțit în minte noțiunea de șef de magazin. Și am întrebat-o dacă înțelege ce înseamnă, dacă știe ce atribuții are un șef.

Mi-a răspuns că șeful este „cel care dă dreptatea”. Este cel care le spune oamenilor ce trebuie să facă. Și am încercat să îi explic că un șef este responsabil pentru oamenii din subordine, că trebuie să îi ajute la nevoie, că trebuie să își asume deciziile pe care le ia. Mi-a spus că începând din ziua următoare ea vrea să conducă magazinul din Sun Plaza.

Eu mi-am consultat o colegă telefonic (Maria a asistat la această discuție telefonică), i-am expus acesteia situația și am stabilit că Maria va fi „șef” începând de-a doua zi. I-am explicat Mariei că trebuie să ajungă în magazin și să coordoneze personalul din BebeTei. A stat, s-a gândit puțin și mi-a spus „Mami, dar eu nu știu ce trebuie să îi pun să facă. Tu trebuie să îmi spui mie la ureche și eu le voi spune ce au de făcut”.

Care au fost cele mai grele întrebări primite?

IC: Întrebarile cele mai grele au fost după cum urmează. Prima: de ce mor oamenii. A doua: de ce s-au despărțit niște prieteni de-ai noștri care formau un cuplu. A treia: de ce există diferență între băieței și fetițe.

La prima este foarte greu să răspunzi. Am încercat să îi explic prin exemple că există o ciclicitate a vieții: oamenii se nasc, sunt bebeluși, cresc și devin copii, apoi tineri adulți, apoi persoane mature care își întemeiază o familie și au copii, apoi devin bunici. Și bunicii nu sunt nemuritori, la un moment dat trebuie să ne despărțim de ei.

La a doua întrebare am explicat că sunt situații în care două persoane mature ajung în situația în care să se certe, să nu se mai înțeleagă, așa cum i se întâmplă și ei în parc sau la grădiniță cu prietenii ei de joacă. Și i-am spus că – dacă aceste certuri devin frecvente – și cele două persoane nu mai pot face pace, este mai bine pentru ele să nu se mai întâlnească, să se separe și să se liniștească deoarece aceste certuri fac rău ambelor persoane.

La a treia întrebare am încercat să nu dau prea mare importanță, să o tratez că și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, deși m-a blocat puțin deoarece Maria avea în jur de trei ani când a pus întrebarea. I-am explicat că există diferențe de aspect între băieței și fetițe și care sunt acestea.

Activați într-un domeniu care are legătură cu sănătatea. Care ar fi principalele dvs. sfaturi pentru alți părinți?

IC: În primul rând aș sfătui mămicile să-și alăpteze bebelușii. Aș mai sfatui mămicile să fie atente la produsele pe care le folosesc pentru îngrijirea copilului (scutece, produse cosmetice și foarte, foarte important, la hrană). Apoi i-aș sfătui pe părinți să-și țină copiii aproape, chiar dacă este mai complicat. Aceștia căpătă experiențe, cunoștințe si se simt în siguranță.

Care este sfatul legat de creșterea copiilor pe care realitatea vi l-a infirmat cel mai rapid?

IC: Am primit sfatul de a nu pleca în vacanță cu copilul până ce nu împlinește un anișor, pentru că există riscul de îmbolnăvire și riscul de a-i crea un disconfort. Din punctul meu de vedere este total greșit.

Deși mă uităm la Maria ca și cum ar fi fost un bibelou și eram panicată tot timpul să nu i se întâmple ceva, am găsit totuși curajul să plec cu ea și totul a fost bine. I-a plăcut, a mâncat și a dormit indiferent de locul în care am fost. Cred că cel mai important lucru a fost faptul că se simțea în siguranță, alături de noi.

Care este cea mai importantă lecție de viață pe care ați învățat-o de când sunteți mamă?

IC: Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este că un copil este capabil de o dragoste infinită, complexă și de o mare sinceritate. O dragoste la care toți râvnim.

Cum gestionați relația copilului tehnologia și cum reușiți să mențineți un echilibru între atracția inevitabilă a celor mici pentru tabletă, jocuri și activități online și nevoia de a trăi în lumea reală, offline?

IC: Din păcate nu știu dacă am reușit să gestionez foarte bine această situație. Cei mici sunt extrem de intuitivi, au deschidere foarte mare pentru tot ce înseamnă tehnologie și tot felul de gadget-uri. Maria face orice să prinda telefonul mobil, se ceartă cu tati pe laptop pentru că vrea să caute ceva pe YouTube, caută jocuri, melodii. Din fericire, nu știe încă să scrie pe o tastatură și depinde de noi.

Acasă avem program pentru folosirea tabletei și pentru desene animate. Avem un șevalet la care pictează și eventual pictăm împreună din când în când. Îi citesc povești, dar nu atât de des cum mi-aș dori. În week-end mergem împreună în parc, la locurile de joacă sau la plimbare.

Pentru mine este foarte clar că ea are nevoie de joacă, de prieteni, de natură, de socializare, de experimentare, de descoperire. Tentația de a folosi gadget-urile apare în momentul în care stă acasă și noi, părinții, suntem implicați în alte activități și nu îi acordăm atenția de care are nevoie.

Care este, după părerea dvs, cel mai greu lucru de explicat unui copil, în zilele noastre ?

IC: Este foarte greu să-i explici unui copil din ce motiv nu îi poți acorda timpul pe care dorește să-l petreacă împreună cu tine, este greu să-i explici că ești obosit și că poate ai avut o zi mai proastă, că ești presat de timp, că nu poți face tot timpul lucrurile pe care și le dorește.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii