Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

ForbesLife |
|

Barna Nemethi (Curtea Veche): „S-a pierdut complet orice control de a opri scăderea nivelului de educație și chiar s-a accentuat căderea liberă în care se află sistemul”

Pentru Barna Nemethi, directorul executiv al Editurii Curtea Veche Publishing, piața manualelor este un Vest Sălbatic al compromisurilor, al lipsei de coerență și al incompetenței.
Barna Nemethi_ Curtea Veche

Forbes: Cum au influențat piața de carte din România deciziile și măsurile luate de Ministerul Educației Naționale pe parcursul anului 2017?

Barna Nemethi: Dacă vă referiți la problema manualelor sau a materialelor auxiliare și a dezbaterii din jurul lor, cred că aceste discuții au ilustrat cel mai bine cât de puțin înțelege în continuare lumea piața de carte. Este bine de știut că orice tentativă serioasă de a măsura piața de carte locală exclude piața manualelor, iar editurile fac asta de mult timp.

Piața manualelor este un Vest Sălbatic al compromisurilor, lipsei de coerență, absurdului și incompetenței. Aceasta generează în continuare sume considerabile de bani, încasate de companiile care preferă să exploateze vulnerabilitatea dar și obligativitatea sistemului. Până la urmă, tot trebuie să avem manuale în clasă. Dar majoritatea editurilor au renunțat la a concura pe această piață, și au tras numeroase semnale de alarmă privind practicile îngrijorătoare pe care le observă din exterior.

Gândiți-vă un pic la manualul unic de clasa a V-a. Cel care nu numai că nu are autorii numiți, dar nu are nici măcar ISBN sau CIP. Cum să facă acest volum parte din piața de carte?

Editura noastră nu are o miză în manuale, dar are un pariu formidabil cu educația, cel mai important pilon pentru o dezvoltare sănătoasă, modernă și echitabilă a unui stat. Dacă putem să spunem ceva despre măsurile luate de Ministerul Educației Naționale, atât în 2017 cât și în trecut, este că s-a pierdut complet orice control de a opri scăderea nivelului de educație și chiar s-a accentuat căderea liberă în care se află sistemul.

Împreună cu Asociația Curtea Veche, vizităm lunar școli peste tot în țară, atât în mediul rural cât și în cel urban, și pot spune că nivelul de alfabetizare, comunicare, gândire critică și abilitate de a înțelege conceptele din lumea înconjurătoare sunt la un nivel îngrijorător de scăzut.

Până nu vorbim despre o depolitizare a educației și a profesionalizării educației, nu cred că e indicat să alăturăm domeniul pieței de carte.

Topul editurilor din România în 2017

Forbes: În 2017, creșterile veniturilor populației, generate de măsurile guvernamentale privind salarizarea, au condus la încurajarea vânzărilor de carte în România?

Barna Nemethi: Răspunsul scurt ar fi „nu”. Cum am putea cuantifica impactul creșterii salariilor unor categorii de angajați asupra pieței de carte, când de exemplu, se schimbă în fiecare lună normele fiscale? Statul încă nu a putut să cadă de acord cum afectează modificările salariale venitul net al angajatului.

Ideea e că pentru a putea să răspundem la astfel de întrebări, e nevoie de o piață de carte sănătoasă, standardizată, dar cel mai important, de politici publice stabile. Iar perioada actuală este cât se poate de departe de asta. Atât guvernul, Parlamentul, cât și instituțiile de specialitate sunt departe de a oferi o platformă stabilă pentru edituri, cu atât mai mult să încurajeze vânzările de carte.

Nu avem o lege a cărții, nu avem politici de încurajare a dezvoltării personale (schimbare de job, training-uri, etc.) prin citit, nu avem o reglementare a pieței de distribuție. Uitați-vă la ce se întâmplă la Uniunea Scriitorilor și cu timbrul literar!

Ca să închei acest aspect al politicilor publice, fie că sunt guvernamentale, fie că sunt instituționale, acestea nu au cum să rezolve indirect problemele și lipsurile de infrastructură legislativă și administrativă din piața de carte. E ca și cum ai pune benzină scumpă într-o Dacie veche de 40 de ani care consumă enorm.

 

Forbes: În opinia dvs., care au fost segmentele și domeniile producției de carte care au suferit scăderi ale vânzărilor în 2017? Care domenii au cunoscut creșteri?
Barna Nemethi: Se simt scăderi clare în domeniile care încep să fie suplinite de alte medii sau tehnologii. Ceea ce e perfect normal, e absolut firesc ca în 2018 să scadă vânzările de dicționare și alte categorii de volume înlocuite mult mai eficient de smartphone-uri.

Dar fiindcă suntem o piață foarte mică, putem spune că, pentru prima oară în câțiva ani, mai mult sau mai puțin toate domeniile au înregistrat un nivel de creștere.

Domeniile cu cel mai mare succes pentru noi au fost cărțile de non ficțiune, dezvoltare personală, cărți pentru copii. Pe scurt, oamenii vor să citească cum să facă una-alta mai bine și să încerce lucruri noi. Cum să gătească mai bine, sau mai variat, cum să se înțeleagă și să comunice mai bine cu oamenii de la birou, cum să-și crească mai bine copiii, sau cum să nu mai fie atât de anxioși privind toate domeniile în care vor să progreseze.

Oamenii au început să-și dea seama că trebuie să învețe toată viața, și că pot face asta prin cititul constant de cărți din domeniile lor de interes.

 

Forbes:Pe parcursul anului 2017, ați constat o îmbunătățire a distribuției de carte? Au intervenit schimbări notabile în relația editurii dvs. cu distribuitorii?

Barna Nemethi: Deocamdată editurile asistă la un duel între distribuitorii online și cei offline, duel care poate să se prelungească și să devină destul de agasant dacă nu reușesc să cadă de acord pe niște principii de bune practici. De exemplu, după cât timp de la publicare e în regulă să reduci prețul unui titlu?

Îmbunătățirea apare din faptul că, din nou, distribuitorii încearcă să se extindă. Să deschidă mai multe librării, să livreze în mai multe locuri. Și asta e tot ce contează. Deocamdată aria de acoperire a cărții este mult prea mică și cu siguranță cea mai mare creștere nu poate să vină decât din mărirea considerabilă a pieței de distribuție.

 

Forbes: Premiile literare, interne și externe, reprezintă vectori de vânzări și de marketing în piața editorială din România? Cu alte cuvinte, o carte distinsă cu un premiu intern se vinde mai bine? Dar o traducere cu un premiu extern are un avantaj competitiv în vânzări?

Barna Nemethi: Comunitatea de oameni care urmăresc premiile literare, care este interesată de acest univers și are o cultură a cărții este de câteva mii de persoane în toată țara. Vedem asta clar din vânzări. Deci, impactul lor cu totul, cu toate premiile, toate interviurile, toate cronicile, etc este aproape insesizabil. Aș spune chiar că uneori se risipesc prea multe resurse și energie în tentativa de a prezenta aceste evenimente la un standard ridicat, în ciuda lipsei de interes. Poate că mai întâi ar trebui să-și dezvolte o comunitate și un public mai mare, ca apoi să poată să capitalizeze în urma impactul lor.

(20 aprilie 2018)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii