Barbara Cygler, director general GSK România
1. SPRIJIN PENTRU INOVAȚIE
Abordarea mea privind susținerea inovației în cadrul GSK România este profund legată de importanța angajamentului – asumat de întreaga echipă – de a oferi soluțiile potrivite pentru nevoile românilor în domeniul sănătății. Ne bazăm pe eficiența crescută și creativitatea echipei de cercetare și dezvoltare pentru a dezvolta medicamentele care, în ultimă instanță, ajută la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților. Acest lucru este posibil doar dacă fiecare membru al echipei impărtășește convingerea că inovația este o cerință și, în același timp, o cale spre succes.
VEZI AICI RĂSPUNSURILE CELOR MAI IMPORTANȚI ANTREPRENORI ȘI DIRECTORI DE COMPANII DIN ROMÂNIA
2. NEVOIA DE INOVAȚIE
Ne este ușor să credem că inovația este un proces mai dificil pentru companiile cu mii de angajați și proceduri de lucru riguroase aplicate, de regulă, la nivel global. Dar această convingere, împărtășită inclusiv de către mulți oameni de business, începe să piardă teren pe măsură ce tot mai multe companii mari adoptă inovația ca pilon principal al strategiilor de dezvoltare. Aceste decizii au un argument puternic în spate, deoarece eforturile continue de cercetare și dezvoltare a unor soluții care să răspundă mai bine la exigențele pieței sunt o condiție pentru succes. Problema inovației poate fi abordată din perspective diferite, nu doar cea axată pe produs, deoarece inovația poate avea un impact puternic asupra unor departamente precum HR, distribuție, marketing și proceduri de lucru interne. La finalul zilei, totul se reduce la motivul pentru care compania respectivă există și la relevanța ei pentru clienți. Relevanța nu este ceva ce obții și păstrezi pentru totdeauna, este mai degrabă ceva ce se construiește cu fiecare produs și fiecare interacțiune dintre companie și client, iar inovația este esențială pentru a atinge acest obiectiv.
3. EVOLUȚIA INDUSTRIEI
Jurnalul Asociației Medicale din America arată că rata investițiilor în cercetare medicală a crescut în intervalul 2004-2012 la nivel global, în mod special în Asia. Cu toate acestea, disponibilitatea de a investi în inovație se află în strânsă legătură cu posibilitatea de a crește eficiența C&D și cu politicile favorabile de finanțare a serviciilor de inovație. Alte cercetări arată o creștere a costurilor cu cercetarea și dezvoltarea, în timp ce rata de recuperare a investiției depinde de o serie de factori precum dimensiunea companiei, resursele de inovație interne sau externe, ariile terapeutice de interes și reorganizarea funcțională a C&D (așa cum arată Deloitte Centre for Health Solutions).
4. ROLUL EȘECULUI
Convingerile despre care vorbeam mai devreme sugerează, printre altele, și că marile companii preferă să optimizeze un proces deja existent în defavoarea inovației, iar acest lucru se întâmplă, cel putin parțial, pentru că îmbunătățirea unui lucru care deja funcționează este mai puțin riscantă decât să te aventurezi pe o cale foarte puțin sau deloc bătută. Statisticile arată că aproape jumătate din afacerile noi eșuează în primii 5 ani, iar această perspectivă poate speria orice antreprenor sau manager. Dar atunci când inovația este unul dintre principalele interese ale companiei eșecul capătă o valoare pozitivă și devine parte din proces. Un proces de dezvoltare poate arăta ca un ciclu de proiectare – eșec – îmbunătățire, dar dacă produsul final este un succes, atunci fiecare rezultat – fie că vorbim despre rezultate de business sau despre numărul de oameni la care a ajuns soluția respectivă – este posibil în parte mulțumită fiecărui eșec întâmpinat de echipa de dezvoltare.
