Cautare




, Contributor

Servicii Financiare & Imobiliare & Auto

Bănci |
|

Forbes 21 pentru 2021. Băncile rămân pe poziții în pandemie

Sistemul bancar s-a dovedit rezilient în fața pandemiei. Aparent, și-a „învățat” lecțiile din criza precedentă, fiind mult mai bine pregătit să facă față provocărilor ce au tulburat lumea.  
044 dosar21 03 banci

Bine capitalizat și cu suficientă lichiditate, sistemul bancar s-a menținut pe poziții în anul pandemic. Nu degeaba susțin economiștii că România are unul dintre cele mai bine capitalizate sisteme bancare din Europa. Iar cifrele confirmă acest lucru. Primele șase bănci din sistemul bancar, care concentrează circa 70% din piață, au raportat profit în primele nouă luni din 2020, din punct de vedere al activelor deținute. Însă, au fost în scădere comparativ cu aceeași perioadă din 2019. BCR, Raiffeisen, OTP, Alpha Bank au fost singurele bănci care au înregistrat creșteri de profit. În total, sistemul bancar românesc (34 de bănci) a înregistrat, în primele nouă luni din 2020, un profit net de circa 4,5 miliarde de lei, în scădere cu peste 10% față de anul precedent, pe fondul constituirii unor provizioane mai mari.

În pofida scăderii profitului cumulat al băncilor, acestea ar putea fi considerate super-eroi, având în vedere situațiile cu care s-au confruntat în anul precedent. Adoptarea OUG 37/2020 prin care se solicită amânarea împrumuturilor către bănci și IFN-uri, evaluarea documentațiilor pentru programul IMM Invest cu scopul de a susține lichiditatea companiilor, dar și activitatea lor de investiții, modificarea legii dării în plată, adoptarea OUG 111/2020 care impune obligații multiple în sarcina entităților raportoare, băncile fiind nevoite să aloce resurse umane și financiare semnificative pentru a se alinia cu noile reglementări și continuarea creditării sunt câteva dintre provocările prin care au trecut băncile în 2020, din punct de vedere legislativ. La care se mai poate adăuga și o pandemie, schimbări de comportamente de consum, trecerea în regim de muncă remote etc.

De reținut este că băncile joacă un rol esențial în economia țării, iar un sistem bancar solid este un pion important în funcționarea optimă a tuturor celorlalte industrii din România. „Dacă sistemul bancar s-ar opri, atunci totul s-ar opri, pentru că oamenii nu ar putea să facă plăți și fără plăți nu ar exista supermarket-uri sau un sistem de sănătate”, spunea Henk Paardekooper, președintele Comitetului Executiv și Membru în Consiliul de Administrație al First Bank. Executivul consideră că, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat după criza financiară anterioară (2007-2008), când multe guverne au reacționat prin a-și conserva bugetele, adoptând o abordare bazată pe economii și reducând drastic costurile, acum România trebuie să facă investiții pentru a ieși din criză. „Nu trebuie să facem aceeași greșeală. Trebuie să investim în construirea viitorului. Să cheltuim bugetul țării cu înțelepciune, dar să cheltuim. Nu cu pensii. Ci să cheltuim cu investiții”, a precizat Henk Paardekooper.

2020 a fost anul în care s-au accelerat și anumite tendințe în jurul cărora toate băncile se concentrează într-o măsură mai mare sau mai mică. Spre exemplu, consolidarea. Dacă în 2018 existau 37 de bănci, în iulie 2020 erau 34 de bănci. Și, se pare că procesul de consolidare este estimat să continue în lume. Au loc achiziții, băncile mai mari cumpără băncile mai mici și apar tot mai multe fonduri de investiții. Banca Românească a fost achiziționată de Exim Bank și Leumi de JC Flowers/First Bank. De asemenea și Garanti Bank a fost de vânzare – intenția de exit a acționarului probabil că se va menține, însă a intervenit o amânare. În plus, este cunoscut și faptul că acționarii Idea Bank consideră un exit din piața românească. Recent, Banca Feroviară și-a schimbat acționarul majoritar, după o lunga perioadă de căutare a unui cumpărător. În urma procesului de rebranding, a devenit TechVentures Bank și a declarat adoptarea unui nou model de business, urmând ca accentul sa fie pus în special pe componenta de tehnologie.

Situația generată de COVID-19 va genera în cele din urmă probleme de lichiditate și este destul de probabil să existe un val de restructurări, insolvențe și credite neperformante. Într-un context de instabilitate la nivel global, creșterea performanței operațiunilor ar putea reprezenta obiectivul cheie al tuturor băncilor din România.

Totodată, pandemia a accelerat procesul de automatizare și digitalizare inclusiv la nivelul băncilor. Adoptarea tehnologiilor fiind una (și continuă să fie) dintre modalitățile prin care acestea și-au crescut performanța. Pe de altă parte, necesitatea parteneriatelor devine tot mai evidentă. În ultimii doi ani a devenit aproape regulă pentru cele mai multe bănci din România. Mai exact, este vorba despre parteneriatele dintre instituțiile de credit și alte companii precum soluții de fintech, platforme de comerț online sau tradițional, companii de telecomunicații și platforme de social media. În plus, băncile își asumă un rol tot mai activ la nivelul societății. Multe dintre băncile din România fac eforturi în ceea ce privește educația financiară a populației, extrem de necesară de altfel.

Optimismul încă există. Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităților de reglementare în domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ față de anul anterior, conform unui studiu privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE, efectuat de Deloitte în 12 țări din regiune, inclusiv România. Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare, imobiliar și construcții, precum și producție. Pe de altă parte, în sectoare precum comerț și agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

În schimb, economiștii agenției de rating Moody’s susțin că băncile din Europa Centrală și de Est vor simți pandemia COVID-19 din 2021. Potrivit acestora, după un an 2020 în care efectul pandemiei COVID-19 a fost atenuat de facilitățile legislative, anul viitor va aduce o creștere a creditelor neperformante pe măsură ce moratoriile publice expiră și băncile vor face provizioane, care, alături de dobânzile mici, vor mânca profiturile. „Rentabilitatea va scădea sub nivelurile istorice, întrucât băncile se confruntă cu rate ale dobânzii mai mici, o creștere mai lentă a creditelor și cu provizioane ridicate”, punctează Moody’s. Acoperirea cu provizioane a creditelor neperformante a crescut de la 100% în România la finele lui 2019 la 140% la jumătatea lui 2020, fiind cea mai ridicată din regiune (restul țărilor sunt la sub 100%) și cu cea mai mare creștere. Costurile de reglementare ridicate vor pune, de asemenea, presiune asupra rentabilității băncilor.

„Sectorul bancar, din care și noi facem parte, a fost afectat în mod inerent de criza sanitară. Caracteristicile cu totul speciale ale acestei crize, care nu este de origine economică, dar care afectează în mod direct economia, influențează negativ canalul cerere-ofertă”, subliniază François Bloch, CEO, Groupe Société Générale.

Însă, cu un nivel al capitalului de bază raportat la activele ponderate la risc de aproape 18%, sistemul bancar din România este pe locul trei în regiune la capitalizare, după cel din Cehia, cu peste 21%, și foarte aproape de cel din Slovacia, cu 18%, în timp ce cele mai reduse rate sunt în Polonia – aproape 15% – și Ungaria – sub 13%.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii