George Georgakopoulos, Executive Vice President Bancpost România, s-a familiarizat cu România încă din 2008, de când s-a stabilit aici. Recunoaște că are o afinitate pentru zonă, dar, în același timp, o viziune obiectivă asupra calităților și slăbiciuniă sunt aici ca să ajute, sunt foarte bine capitalizate, au lichidităţi, sunt “open for business”, iar slăbiciunile lor nu împiedică afacerile locale.
Regiunea central și est-europeană a parcurs un drum lung în ultimii 10-15 ani, fapt dovedit în primul rând printr-o creştere cumulativă de 6 procente pe an, care o plasează imediat după China şi India. Ceea ce reprezintă de patru ori mai mult decât cifrele din Europa de vest în aceeaşi perioadă. Georgakopoulos recunoaște că regiunea este stabilă din punct de vedere macroeconomic, are o forță de muncă educată, taxe potrivite, iar transparența este la un nivel bun, în comparație cu multe alte piețe emergente. Toate aceste caracteristici se aplică și României, care, în opinia lui Georgakopoulos, „este în mod cert pe cale să se rupă de trecut”. El nu vede însă cheia creşterii neapărat în finanțarea prin bănci, ci în continuarea reformelor structurale – restructurarea companiilor deţinute de stat, privatizare, transparența guvernării, liberalizarea prețurilor. Iar asta deoarece reformele de acest tip duc la acumularea de capital: “țara devine mai bogată, iar acesta e un început foarte bun pentru orice creştere”.
Bancherul estimează o creștere economică de 3-4% pentru următorii ani și o scădere a dobânzilor și volatilității. De asemenea, investițiile străine directe și fondurile structurale de la UE vor crește și dau deja semne pozitive. „Dacă ele vor continua, vom vedea o economie bazată pe exporturi, ceea ce înseamnă producție, dar și servicii, ceea ce ar fi normal pentru România. Acum sunt doar 42%, noi vedem o creştere în următorii ani de până la 50% sau 60%”, a adăugat el.
Iar băncile sunt aici pentru a ajuta în acest proces, afirmă bancherul, fiind bine capitalizate, cu lichidități bune, datorită supravegherii Băncii Centrale, dar și datorită angajamentului marilor bănci comerciale, care au păstrat capital aici.
Totuși, bancherii au anumite așteptări de la companii – în special mai multă disciplină financiară, planuri solide, mai multă transparență, să fie auditate financiar în mod serios, să aibă structuri de shareholding clare (“ca să știm cui împrumutăm banii”). Mai mult, băncile ar putea lungi lista cerințelor pentru a fi parte din deciziile-cheie ale companiei pe care o finanțează, sunt interesate de taxele plătite de companie, de schimbările de management și litigii. Vremurile se anunță ușoare doar pentru cei care vor să facă business cu adevărat.
