Descreșterea populației îl îngrijorează cel mai mult pe Okan Yurtsever, managerul general al Garanti Leasing, când analizează starea României. Localizat aici de peste 11 ani, turcul a susținut, în cadrul celei mai recente ediții a Forbes CEE Forum, că această situație duce la deficitul de forță de muncă, de care se plâng deja numeroși investitori, atât români, cât și străini. Yurtsever a subliniat că, în România, șomajul este de 4,9%, cu 2,5 puncte procentuale sub media din Uniunea Europeană, deși, între 2013 și 2016, salariile din țara noastră au avut cea mai mare creștere din UE, de 30%, și de încă 15%, în prima jumătate a acestui an. „Nicăieri, în Europa, n-am avut o asemenea creștere a salariilor”, a punctat el. Investitorii sunt, în continuare, atrași de forța de muncă de la noi, deoarece salariile din țara noastră sunt cu 20% sub cele medii nete din țările vecine din Europa Centrală și de Est. „România are o forță de muncă bine pregătită. Cunoașterea limbilor străine la tineri este la un nivel extrem de ridicat”, a adăugat oficialul Garanti Leasing.
Apetit pentru investiții
La nivel macroeconomic, există apetit, precum și nevoie, pentru creditarea economiei, a mai remarcat Yurtsever. Acesta a indicat o pondere a creditelor în Produsul Intern Brut de aproximativ 33%, în octombrie 2016, mult sub nivelul maxim, de aproximativ 45%, atins în iunie 2010. În același timp, potențialul de creditare era, la nivelul lunii octombrie 2016, de 51%-52%. Potențialul și piața s-au întâlnit în februarie 2004, la o pondere a creditării în PIB de 16%-17%, și la începutul anului 2015, când era la aproximativ 40%. Aceasta, deși creditul neguvernamental și-a reluat creșterea puternică – în primele șase luni ale acestui an, a urcat cu 5,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, față de 2,6%, în zona euro. „Creditele private cresc de două ori mai rapid în România decât în zona euro. Companiile și populația sunt «flămânzi» de credite. Sectorul financiar are potențial să acorde mai multe credite”, a explicat Yurtsever. Potențialul este susținut de faptul că evoluția creditării s-a făcut pe fondul reducerii puternice a ratei creditelor neperformante, la 8,3%, în iunie 2017, față de 20,7%, în 2014.
Creșterea creditării este susținută și de un nivel redus al inflației, de aproximativ 1%, în prezent, sub cea de 1,5% din UE, a mai spus Yurtsever: „Estimarea este că inflația va crește până la 3%, în următoarea perioadă, ceea ce arată că există potențial de creștere a cererii. Inflația este estimată la niveluri potrivite pentru potențialul de creștere al economiei”. De ce este important acest potențial? În condițiile unei creșteri economice de aproape 6%, în primele șase luni ale acestui an, mult peste media europenă și peste cea de anul trecut, de 4,8%, industria a avansat de patru ori mai mult decât celelalte sectoare, cu 8%, față de 1,7%. Yurtsever a remarcat că transportul, comerțul și IT-ul au o contribuție importantă la PIB. Sectorul construcțiilor și-a redus creșterea cu aproximativ 7%, atât anul trecut, cât și în prima parte a acestui an, din cauza lipsei lucrărilor de infrastructură. „Vedem că firmele investesc tot mai mult în echipamente pentru producție industrială. Astfel, este important să fie menținute facilitățiile fiscale acordate de Guvern, pentru cercetare – dezvoltare. Mai ales pentru sectorul auto. Ce se întâmplă în IT și în industrie sunt lucruri foarte bune semne”, a menționat reprezentantul Garanti Leasing.
Amenințările
Partea bună este umbrită însă de câteva amenințări. „Exportul a început să fie negativ, iar investițiile au început să se reducă, începând cu 2014”, a precizat Yurtsever. Iar consumul a crescut extrem de mult pe fondul relaxărilor fiscale, precum scăderea TVA, în timp ce investițiile au fost reduse la maximum. „Îngrijorea este că toată creșterea economică ar trebui să fie susținută de mai mulți parametri, iar acum este susținută doar de unul, de consum”, a mai spus oficialul Garanti Leasing.
Dar cea mai mare problemă sunt deficitul de cont curent și deficitul bugetar, care merg împreună, precum gemenii. „Precum analizele medicale, dacă trigliceridele și colesterolul nu sunt în parametri optimi, vei fi rugat să ai grijă de tine”, a descris Yurtsever. Astfel, dacă, în 2008, deficitul de cont curent era de aproape 12%, deficitul bugetar era de aproape 5%. În anii de criză, nivelurile s-au apropiat, în defavoarea celui bugetar, care a început să crească, cu excepția anului 2011 și a anului 2012. „În 2015, relaxarea fiscală, diferitele măsuri care au fost luate în același timp, au dus la creșterea ambelor deficite”, a punctat Yurtsever. Mai mult, deficitul bugetar din acest an tinde să depășească maximul asumat în fața Comisiei Europene, de 3%. Iar problema nu este doar deficitul bugetar de anul acesta, ci deficitul bugetar de anul viitor, care este estimat de Comisia Europeană la 3,7%, a punctat reprezentantul Garanti Leasing: „Dacă deficitul bugetar va depăși 3%, ar trebui să luam măsuri pentru a calma această creștere. Dacă va crește deficitul bugetar, fondurile europene pot scădea”. Investițiile din fonduri europene se fac cu participarea statului cu 20%, la finanțarea unui proiect. Dacă statul nu-și va mai permite să acorde finanțarea, atunci vor fi mai puține finanțări pentru care se vor acorda cei 80% din fonduri europene. „Dacă investițiile scad, este un alt impact negativ asupra deficitului bugetar. Similar cu un organism bolnav, ce se va întâmpla cu acesta, când va veni iarna, dacă nu se iau măsuri de însănătoșire?”, a evidențiat Yurtsever. De ce este nevoie de prevenție? Pentru că România se află acum pe vârful creșterii economice, iar, în doi – trei ani, va fi o nouă criză și depinde doar de noi cât o vom lăsa să ne afecteze.
