Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Opinii |
|

Ați văzut când a murit România bunului simț?

Nici nu venise criza în România și o campanie a celei mai mari companii (de atunci) din țară afirma că „România va crește prin bun simț și responsabilitate”. Câțiva ani mai târziu, Petrom, compania care se afla într-o campanie puternică de imagine la momentul respectiv, pierdea locul întâi pe piață în favoarea Dacia, o companie care a comunicat mai puțin, dar avut creșteri mai susținute ale activității.

În plină criză economică și în toiul anului electoral 2009, unul dintre candidați anunța ca slogan, în urma cercetărilor sociologice atât de drage strategilor politici, „revoluția bunului simț”. Candidatul a ocupat, în cele din urmă, locul al treilea la alegerile prezidențiale de atunci, iar pe parcursul anilor a ieșit complet de pe scena politică.

Bunul simț a ajuns în ultimii ani și subiect de discuție la nivelul corporațiilor, una dintre cele mai interesante perspective fiind cea a Iulianei Stan, autoarea cărții “Bun simț organizațional”, o culegere de texte care integrează noțiuni de psihologie socială, individuală, dar și peste zece ani de experiență ai autoarei de contact direct cu situații reale de-a lungul proceselor de devenire organizațională la care a contribuit în calitate de consultant.

În același timp, nesimțirea a devenit la rândul său un element tot mai des întâlnit în viața fiecăruia dintre noi, fie că urmărim știrile de la TV sau doar articolele care sunt împărtășite și devin virale în social media. Așa să fie?

Ori de câte ori vreau să verific dacă o percepție a mea este susținută de rezultate, apelez, într-o primă fază, la produse facile și gratuite, precum Google Trends. Am constatat, așadar, că interesul pentru termeni precum „bun simț” sau „bunul simț” este acum la jumătate față de cum era în urma cu mai bine de zece ani. Pe de altă parte, dacă selectăm doar anii de la venirea crizei, rezultatele Google Trends arată că interesul pentru bunul simț și nesimțire, deopotrivă, au fost destul de apropiate, cu ușoare vârfuri ale căutărilor la început de toamnă și o creștere meteorică în luna februarie a anului trecut.

Sunt însă toate premisele ca bunul simț să marcheze un nou vârf de interes în toamna acestui an, în condițiile în care doar în câteva zile din această lună interesul pentru bunul simț a fost cel mai ridicat din ultimii ani, cu excepția lunii februarie 2015.

Toată această introducere a avut ca scop contextualizarea disputelor recente din media tradițională și social media legate de unii dintre oficialii guvernului, în frunte cu premierul Cioloș.

În vara acestui an, o fotografie a lui Dacian Cioloş, surprins făcând curăţenie în Delta Văcăreşti din Capitală, alături de alți câțiva miniștri și reprezentanți ai ONG-urilor, făcea istorie pe reţelele de socializare.

În primele zile ale acestei luni premierul, alături de alți oficiali guvernamentali, au călătorit pentru o vizită oficială de două zile în Germania la clasa economic, deși o stewardesă a Tarom îl invitase pe Dacian Cioloș la clasa business. Fotografia a stârnit reacții dintre cele mai diverse, de la ridicarea în slăvi a celui care ,din momentul preluării Guvernului a dat dovadă de modestie și decență, până la acuze vehemente privind înscenarea întregii situații, ca parte a unei strategii de imagine, având în vedere că pozele fuseseră publicate de un reporter al TVR.

Interesant este că una dintre reacții a venit din partea și șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cel care în urmă cu câteva săptămâni intra prin spatele clădirii DRPCIV, ocolind coada de sute de persoane, pentru a-şi reînnoi permisul de conducere.

„Să ştiţi că şi eu merg frecvent cu economy class. Vă pot spune că în această săptămână mă voi deplasa la Bruxelles tot cu economy class, nu mi se pare nimic senzaţional. Este  o normalitate. Şi cred că pentru drumuri aşa de scurte nici nu se justifică folosirea clasei bussines”, a declarat Tăriceanu.

Aceasta cred că este, de fapt, miza zilelor noastre: bunul simț ca normalitate, în orice formă ar fi el. În statisticile de pe Google Trends, normalitatea era la mare căutare înainte de criză, interesul fiind mai mare chiar decât „bun simț”. După criza economică, când parcimonia și frugalitatea au devenit noua normalitate, interesul pentru normalitate a devenit chiar mai mic decât cel pentru „nesimțire”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii