Cel mai important motiv pentru care compania de comunicații prin cablu RCS & RDS va fi urmărită (și monitorizată) în anul 2014 este unul cât se poate de simplu: pentru că este lider. Aceasta este „dulcea povară” a oricărui lider: să se afle zi și noapte în atenția competitorilor, a mediului de afaceri, a băncilor, a Fiscului, a politicienilor (doar trăim în România!), a presei și, nu în ultimul rând, a clienților.
Liderul RCS & RDS nu și-a oficializat niciodată numărul de abonați. Secretomania este una dintre caracteristicile companiei omului de afaceri Zoltan Teszari, denumit de presă „milionarul fără chip”.
Dar care este „chipul” liderului pieței de cablu din România? „Forbes România” estimează că numărul de abonați ai RCS & RDS (TV și DTH) a atins în 2013 cifra de 4 milioane. Asta în timp ce concurenții UPC România și Romtelecom (Dolce TV) au fiecare câte 1,3 milioane, respectiv un milion de abonați. Restul pieței de cablu ar avea circa 600.000 de abonați. Așadar, avem un lider detașat, cu un cuvânt greu în piața de cablu TV. Cu siguranță, RCS & RDS nu se va opri nici în 2014 din cursa de atragere de noi clienți și nici din politica agresivă de achiziție a firmelor locale de cablu. Asta în ciuda faptului că anul trecut, compania a vândut rețeaua de satelit Digi TV pe care o opera în Croația companiei Telekom Austria.
Mai trebuie precizat că RCS & RDS, cu o cifră de afaceri de 459,3 milioane euro și un profit net de 19,7 milioane euro în 2012, a depășit demult statul de companie națională, fiind în prezent unul din cei mai importanţi operatori regionali, furnizând servicii de telecomunicaţii în Romania, Ungaria, Cehia, Spania şi Italia. Tot anul trecut, RCS & RDS a cumpărat 50% din pachetul de acțiuni a televiziunii de muzică populară Hora TV (ați auzit de această televiziune?), adăugând-o la porfofoliul său de televiziuni muzicale: Music Channel, H!T Music Channel și UTV.
Dar cea mai mare afacere pe care a făcut firma lui Zoltan Teszari în 2013 a fost atragerea printr-o emisiune internaţională de obligaţiuni a unei finanţări record de 450 de milioane de euro. Această tranzacție pe piața de capital a fost considerată, pe bună dreptate, afacerea anului în România. Succesul este cu atât mai mare cu cât, cererea inițială a fost de 350 milioane de euro, iar oferta de pe piața internațională s-a ridicat la 2,25 miliarde de euro. În final, RCS&RDS a acceptat doar 450 de milioane de euro. Așadar, aveam de-a face cu o veritabilă corporație românească ce se finanţează din surse alternative, nu doar bancare, ci şi de pe piaţa de capital. Mai mult, RCS&RDS demonstrat prin această mișcare că există bani care pot fi atrași în România. Totul este să ai curaj! Iar RCS&RDS a arătat că este cea mai curajoasă companiei din țară.
În calitate de lider, RCS & RDS și-a atras și dușmani. (Asta e competiția!) Este de notorietate conflictul cu Intact Media Group, care constă în mai multe procese. Cea mai răsunătoare ciocnire dintre cele două entități media este plângerea penală de șantaj formulată de administratorul RCS&RDS, Ioan Bendei, împotriva șefului Intact, Sorin Alexandrescu. Ancheta DNA a ținut capul de afiș pentru multe ediție de știri TV pe parcursul anului trecut. Ca orice lucru cu vizibilitate în România și acest conflic a fost puternic politizat și a divizat, ca de obicei, opinia publică românească. Din acest motiv, este de urmărit neapărat epilogul acestui proces în anul 2014.
Dar compania lui Teszari și-a exercitat aroganța și puterea și în piața TV, în relațiile comerciale cu alți producători de conținut. Ultima „victimă” a fost canalul Eurosport România, care a fost eliminat brutal din grila de televiziuni pentru câteva zile, după ce acesta cumpărase drepturile TV ale campionatului englez de fotbal (decembrie 2013). Până atunci, Digi Sport, canalul operatorului RCS & RDS, deținea aceste drepturi. (Între timp, RCS a reintrodus Eurosport România în grilă.) A fost un incident care a arătat nu numai puterea RCS în calitate de distribuitor TV pe piață, dar și disprețul față de clienții săi, care îi plătesc abonamentul de cablu. Conflictul cu Eurosport vine după ce, în ultimii ani, RCS & RDS a avut mișcări abuzive cu Discovery Channel, Animal Planet și televiziunile grupului Intact. Această putere a RCS & RDS este dată și de dublu său statut: distribuitor și frunizor de conținut TV. Legilația românească în audiovizual permite, din păcate, cabliștilor să dețină și posturi TV, fapt care le dă posibilitatea să elimine din grilă televiziuni care fac concurență propriilor canale. Este de așteptat ca astfel de conflicte să apară și în 2014 în grila RCS & RDS.
Nu în ultimul rând, trebuie urmărit ce va face operatorul de cablu cu cele trei licențe radio pe care le-a câștigat la ultima licitație a Consiliului Național al Audiovizualui. RCS & RDS a concurat pentru prima dată într-o astfel de sesiune, înscriindu-se pentru 11 licențe locale, dar a obținut numai trei pentru Digi FM: Sibiu (89,0 MHz), Sighişoara (94 MHz) și Reşiţa (89 MHz). Sunt orașe relativ mici, care nu permit o audiență regională consistentă, așa încât, n-ar fi o surpriză ca, după lansarea acestor stații, să asistăm la o campanie de „cumpărături” și pe piața radio. RCS & RDS se află în plină ofensivă, pe toate fronturile: cablu, televiziune, radio, digital și… politică.
Cum arată piața telecom
Pe de altă parte, în industria telecom, acolo unde și RCS&RDS își anunță intrarea în forță în zona telefoniei mobile, bătălia pentru supremaţie va a fi şi mai puternică în noul an. Principalii jucători din piaţă mizează toți pe aceeaşi strategie, de a câştiga o cotă cât mai mare din piaţă prin noi servicii integrate.
În timp ce RCS&RDS așteaptă să se lanseze serios pe segmentul telefoniei mobile, odată cu accesul la licenţa în banda de frecvenţă de 900 MHz, din aprilie 2014, rivalii de la Romtelecom şi Cosmote anunţă că în perioada următoare îşi vor îndrepta toate eforturile pentru a poziţiona compania ca „operatorul integrat numărul unu în piaţă românească, cu o poziţie sustenabilă în toate segmentele şi ariile geografice, capitalizând pe sinergiile fix-mobil de-a lungul lanţului valoric”. De altfel ceea ce se anunţă a fi evenimentul anului în această piaţă ar putea veni tot din partea Romtelecom şi Cosmote, care vor fuziona în acest an, cel mai probabil sub umbrela T-Mobile, unul dintre cele mai cunoscute branduri ale Deutsche Telekom, acţionarul majoritar al OTE, cel care controlează Romtelecom şi subsidiarele locale ale Cosmote.
Tot în ideea susţinerii strategiei de dezvoltare a unei oferte integrate, anul trecut, Orange România, cel mai mare operator de telecom de pe piaţa locală, şi-a făcut intrarea şi pe piaţă TV şi anunţă continuarea dezvoltării acestui serviciu DTH prin încheierea unor noi parteneriate, diversificarea ofertei de conţinut la cerere, cu videoclipuri şi filme, abonamente video şi emisiuni înregistrate, disponibile pe toate dispozitivele. „Vom continua să dezvoltăm Orange TV, deoarece credem cu adevărat că am lansat o nouă experienţă TV în România, adaptată la noile moduri de consum. Aceste tendinţe sunt la început, dar folosirea din ce în ce mai largă a serviciului online ne arată că românii continuă să-şi schimbe obiceiurile de a urmări televiziunea. Tot mai mulţi încep să-şi folosească telefonul mobil pentru a completa sau chiar a înlocui televizorul”, declară Jean-François Fallacher, CEO Orange România. Cât despre momentele care au marcat piaţa şi consumul anul trecut, el crede că lansarea serviciilor 4G este cel mai important dintre acestea. „Pot spune că serviciile 4G nou lansate, creşterea consumului de internet mobil şi ofertele nelimitate au conturat profilul pieţei româneşti de telecom în 2013. Cu viteze de transfer mai mari, acum comparabile cu internetul fix, cu un portofoliu extins de smartphone-uri şi tablete pentru toate nevoile şi bugetele, precum şi cu aplicaţiile din ce în ce mai utile care se lansează în permanenţă, internetul mobil a fost unul dintre vedetele lui 2013”, argumentează Jean-François Fallacher. Însă unul dintre criteriile care a influenţat puternic consumul, şi va continua să îşi spună cuvântul şi în acest an, este preţul acestor servicii.
Siguranţa că pentru suma plătită primesc minutele, SMS-urile şi traficul de internet de care au nevoie, cel mai mare număr posibil de beneficii în plus şi calitatea reţelei şi a serviciilor de asistenţă care le asigură o utilizare lipsită de griji sunt foarte importante pentru consumator, mai adaugă reprezentantul Orange. Iar aceste aşteptări nu pot fi decât benefice pentru industrie „pentru că noul comportament încurajează investiţiile în servicii de calitate şi în inovaţie, lucru ce face industria să se dezvolte”, susţine Fallacher.
Cu toate acestea, preţul mic al acestor servicii ar putea avea şi o parte negativă atât în ceea ce priveşte cifrele de afaceri ale operatorilor cât şi investiţiile pe care ei le au în plan pentru 2014. „Una dintre tendinţele cu care ne-am confruntat anul trecut a fost scăderea tarifelor de interconectare, care a avut un impact semnificativ asupra veniturilor noastre. Credem că politica intervenţionistă şi reglementarea excesivă nu ajută piaţa românească de telecomunicaţii, şi nici economia. În general, lipsa de previzibilitate asupra mediului afectează orice business, inclusiv în industria noastră”, declară Inaki Berroeta, CEO Vodafone România.
O posibilă scădere a veniturilor este adusă în discuţie şi de Orange, invocând aceeaşi cauză, diminuarea tarifelor de interconectare. „România are deja tarife dintre cele mai scăzute şi oferte cu adevărat competitive, dar în acelaşi timp trebuie să facă faţă unei presiuni de reglementare destul de puternice odată cu scăderea viitoare a taxelor de interconectare. Aceasta vine după alte scăderi succesive ale acestor tarife, care au condus la scăderi constante ale veniturilor întregii industrii telecom”, spune CEO-ul Orange. Totodată, el aminteşte că anul trecut a fost unul dificil pentru multe companii din România. Companii mari au decis să plece din ţară, în timp ce altele au fost nevoite să îşi închidă activitatea prin dizolvare, suspendare sau insolvenţă. „Toate aceste mişcări au avut un anumit impact în business, şi în al nostru, ca furnizor de servicii”, afirmă Fallacher.
O altă problemă adusă în discuţie de principalii operatori din piaţa locală se referă la taxa pe construcţii speciale. Cota impozitului pe construcţii speciale („taxa pe stâlp”)este, potrivit noilor modificări ale Codului Fiscal, de 1,5% din valoarea construcţiei şi se aplică şi în cazul liniilor şi cablurilor aeriene de telecomunicaţii, platformelor, turnurilor şi pilonilor metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, TV. „Anunțul privind creșterea tarifelor de interconectare începând din 2014, respectiv introducerea taxei pe construcțiile speciale sunt două măsuri care vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor tuturor operatorilor de telecom de pe piață. Piața telecom din România se confruntă deja cu mari provocări în identificarea de resurse pentru finanțarea investițiilor în rețelele fixe și mobile de generație următoare. România are nevoie de investiții în infrastructură, nu de taxe adiționale pe acest segment”, declară reprezentanţii Romtelecom şi Cosmote.
În ciuda acestor provocări noul an se anunţă unul bun în materie de gadgeturi şi evoluţie a digitalului. „Piaţa românească va continua să crească în zona internetului mobil şi a adopţiei smartphone-urilor, unde rata de penetrare este încă redusă. Un smartphone pentru fiecare român va deveni, probabil, realitate, în unu-doi ani”, spune CEO-ul Vodafone. Iar dezvoltare tehnologiei va aduce noi transformări ale industriei telecom. Creşterea numărului de tranzacţii online, a vitezei şi a volumului de transfer de date şi creşterea vitezei de comunicare vor impulsiona competitivitatea în piaţa telecom, ceea ce are putea însemna beneficii pentru consumatori.
Aflaţi ce alte articole mai cuprinde ediţia specială “14 pentru 2014”
Citiţi textele integrale în ediţia tipărită a revistei din 20 ianuarie, dar şi în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicaţia de iPad a Forbes România.
