Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Opinii |
|

Așezați-vă liniștiți la locurile voastre!

ionut_bonoiu_editorial.JPG
La sfârșitul lunii trecute am participat la o întâlnire cu directorii uneia dintre cele mai importante bănci grecești de la noi, o bancă de top 10.

Tema centrală era reprezentată de rezultatele pe care banca mamă le obținuse la cea mai recentă rundă de teste de stress anunțate de Banca Centrală Europeană (BCE) – o „analiză de o profunzime fără precedent”, care ar fi trebuit să certifice, potrivit BCE, „încrederea publicului în sistemul bancar”. Rezultatele băncii grecești, care „practic” nu mai avea nevoie de capitaluri suplimentare în cazul unui scenariu negativ dinamic simulat de BCE erau „în linie cu așteptările”. Rezultatele pe care le-au avut băncile grecești, oile negre ale Europei până acum, îl făcuseră pe primul ministru Antonis Samaras să spună că rezultatele „peste așteptări” înseamnă că țara sa e pe cale să iasă din criză. Nu același lucru se întâmpla cu băncile italiene (nouă dintre ele au picat testele) sau cu problema creditelor neperformante (care se apropie de 900 mld. euro, cu aproape o cincime mai mult față de cât se anticipa). După cum remarca pe blogul său profesorul Bogdan Glăvan, numărul băncilor cu potențiale probleme este mai mare cu fiecare nou test administrat: „Este cam ca la Bacalaureatul nostru, unde pe măsură ce se pun camere de supraveghere și apar procurorii rata promovabilității scade”.

Săptămâna trecută, noul Consiliu de Administrație al BNR a luat o decizie istorică și a redus rata dobânzii cheie la un minim istoric, coborând pentru prima dată sub pragul de 3%. În plus, coridorul de variaţie a fost redus de la 2,75% la 2,5%, iar ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, de la 16% la 14%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, aflat la al cincilea mandat, supraveghează de acum direct strategia de țintire a inflației, după ce a preluat direcția de politică monetară, aflată anterior în portofoliul fostului viceguvernator Cristian Popa, care a fost înlocuit de către fostul ministru al bugetului, Liviu Voinea. Chiar și așa, redresarea economiei se anunță a fi o sarcină mai mult decât dificilă, având în vedere rezultatele înregistrate în primele trimestre ale acestui an, care au readus recesiunea ca subiect principal de discuției.

Iar cea mai (ne)liniștitoare știre a ultimei perioade este reprezentată de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Nimic suprinzător în faptul că Victor Ponta a câștigat primul tur cu 40%, cu Klaus Iohannis pe locul al doilea, cu 30%. Marea surpriză este reprezentată de scorurile echilibrate pe care cei doi le-au obținut din partea celor care țin de fapt economia, adică românii cu vârsta între 35 și 49 de ani, un public pentru care perspectivele și strategiile economice ar trebui să conteze mai mult decât pentru restul populației. Altfel spus, ori părerile decrețeilor sunt aproape perfect împărțite între strategiile economice ale celor candidați, ori le sunt indiferente sau necunoscute. Această campanie a avut orice, dar nu și o dezbatere serioasă despre starea economiei și mai ales despre strategiile pe care viitorul președinte le are pentru o Românie tot mai răvășită din punct de vedere economic, social, demografic, dar, mai ales, moral.

După cum spunea profesorul James A. Robinson, unul dintre autorii bestsellerului „Why Nations Fail”, venit în vară în România, diferențele dintre statele prospere și cele care au eșuat stau în rolul instituțiilor și regulilor în viața economică și politică. „Marea Britanie sau SUA au devenit bogate pentru că cetățenii au răsturnat elitele care controlau puterea, au creat o societate în care drepturile politice erau distribuite unei pături mai largi, unde guvernele răspundeau în fața cetățenilor și unde marea masă a populației putea beneficia de pe urma oportunităților economice”, scrie în prefața cărții care ar trebui să fie o lectură obligatorie măcar înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, dacă nu și cele locale.

Acum recitiți cu atenție titlul articolului și gândiți-vă cu atenție ce votați în turul al doilea!

PS: Pentru cititorii mai tineri, care, probabil, vor citi acest text pe Facebook și care nu înțeleg titlul, căutați sintagma pe Google și niciodată, dar niciodată, să nu mai spuneți că era mai bine în urmă cu 30 sau 40 de ani. Părinții sau bunicii care vă spun asta regretă, de fapt, anii tinereții!

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii