Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Ascensiunea cablistului

RCS & RDS a intrat în forță pe piața publicității TV, provocând multe nemulțumiri mocnite în rândul televiziunilor care trăiesc numai din vânzările de reclame.
2015 07 24 GR 1007 P

Un „străin” a intrat de ceva vreme în „oraș”. Are bani, mai mulți bani decât „venerabilii cetățeni ai orașului”, dar vrea să câștige și mai mulți bani în acest „oraș”. Acest lucru nu convine deloc vechilor „locuitori”. Dar ei încă n-au făcut petiții la primărie, n-au reclamat la „poliție”, nici la consiliul local. Îl bârfesc, unii îl înjură, alții abia se abțin să nu-l provoace la scandal. Tensiunea a crescut în „oraș” pentru că „străinul” a început să câștige bani. El n-a încălcat vreo lege aflată în vigoare, s-a instalat conform normelor de conviețuire ale „orașului”, răspunde la salut, dar nu salută niciodată primul, are o atitudine arogantă, probabil din cauza banilor, dar nu poți să-l reclami la autorități numai pentru că se crede deștept! RCS & RDS este „străinul” care a tulburat piața noastră de publicitate TV. În ultimul an, a intrat cu trei televiziuni importante în sondajele de audiență (Digi24, DigiSport 1 și DigiSport 2), lansându-și ofertele de publicitate către clienții și agențiile de media. Nu s-au înregistrat încă „reclamații” oficiale din partea concurenței, dar sunt destule voci care mârâie și înjură pe la colțuri. Nemulțumiții au un motiv real: RCS & RDS este, în același timp, și distribuitor TV și furnizor de programe TV.

Adică, RCS „centrează” și RDS „dă cu capul” și… marchează goluri în bugetele de publicitate ale concurenței. Care nu are în spate un operator de cablu, ca să-i vină banii de la abonați pe… cablu. Asta ar fi principala sursă de finanțare a televiziunilor deținute de RCS & RDS. Dar operatorul de cablu nu se mulțumește cu atât, vrea și banii din piața de publicitate TV. Nemulțumirile concurenților par justificate, dar CNA, arbitrul jocului în audiovizualul românesc, nu vede, nu aude, nu-i miroase nimic! Condiția de „legumă” a Consiliului este firească, cablistul are un lobby puternic, ne-am obișnuit cu lipsa de inițiativă și de reacție a membrilor CNA. Până la urmă, acest joc dublu (distribuitor și furnizor TV) ține de legislația în vigoare, ce permite cabliștilor să aibă televiziuni proprii. Nici mediul politic, foarte atent la mișcările din presă, nu pare deranjat de această anomalie care dezechilibrează piața. „Câinii latră”, dar RCS & RDS merge înainte!

Ascensiunea televiziunilor deținute de operatorul de cablu este evidentă în primul semestru al acestui an. Cota de piață a celor șase televiziuni controlate de RCS&RDS, stații care vând timpi de publicitate pe baza sondajelor de audiență, s-a ridicat la 4,1%. Astfel, acest grup a devenit a patra forță de pe piața TV, după CME România (Pro TV SRL), Intact Media Group și Kanal D. Cea mai mare frustrare generată de intrarea RCS&RDS pe piața de publicitate TV se manifestă pe nișa televiziunilor de știri, unde Digi24 a depășit în livrările de puncte de audiență (Gross Rating Points – GRP) pe B1 TV și Realitatea TV.

Piața de publicitate TV este dominată în continuare de televiziunile celor doi „uriași”: CME România și Intact Media Group. În primul semestru al anului, grupul CME, format din șase televiziuni, a furnizat un total de 329.716 puncte de audiență (Gross Rating Points – GRP’30), reprezentând o cotă de 31,3% din totalul audienței livrate de piața TV.

Cota de piață a grupului CME este mai mică cu 1,1 puncte procentuale față de cea din semestrul I 2015. Creșterea volumului de audiență a Pro TV (9,8%), principala televiziune a grupului, n-a putut să compenseze scăderile drastice înregistrate de Acasă TV (-54,2%) și MTV România (-61,4%), această din urmă stație a fost scoasă anul trecut din grila… cablistului RCS&RDS.

La rândul său, Intact Media Group, care deține cinci televiziuni, a livrat 281.669 GRP’30 pe targetul comercial (urban, 18 – 49 de ani), reprezentând o cotă de piață de 26,8%. Cota din acest an a scăzut cu 1,3 puncte procentuale față de cea din semestrul I 2015. În acest grup este demn de remarcat rebranding-ul televiziunii pentru femei Happy Channel și scăderea volumului de audiență în cazul Antena 3 (-35,3%).

Cele două grupuri rivale, Pro TV și Intact, controlează în total o cotă de piață de 58,1%. Așadar, cele 11 televiziuni ale celor două grupuri acumulează aproape 60% din piața de publicitatea TV din România. (Pe baza punctelor de audiență, Gross Rating Points – GRP’30, clienții publicitari cumpără timpi de reclame la televiziuni.)

Kanal D, televiziunea grupului Dogan din Turcia, activează pe piața românească fără să aibă și alte stații cu care să formeze un grup. Din postura de „solist”, Kanal D reușește „să-și taie” o cotă de 11% din „tortul” publicității.

O prezență discretă pe piața de publicitate TV a ajuns Televiziunea Română care, cu cele două canale (TVR 1 și TVR 2), a atins o cotă de piață de 1,2%. Este o cifră procentuală inferioară celor două canele Disney (2,3%) și a grupului Sony Pictures Television (televiziunile AXN). O revenire a TVR în jocurile publicității este imposibilă de vreme ce concurența a crescut pe piața TV.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii