Forbes: Cum arată piața editorială din România după două luni de pandemie (martie-aprilie 2020)?
Andrei Niculescu: Piața de carte în perioada lockdown-ului a fost consecventă cu multe alte piețe în aceeași perioadă, mai exact a cunoscut un blocaj total.
Toate librăriile fizice fiind închise pe o perioadă de cel puțîn două luni, distribuitorii și-au canalizat atenția spre mediul online, însă, deși piața de carte în general este extrem de mică în comparație cu orice țară europeană, cel puțîn mediul online este foarte concurențial.
Jucătorii cu librării fizice nici nu au expertiza magazinelor virtuale și, mai mult decât atât, puținele încasări au fost orientate spre plata salariilor, impozitelor, ratelor neamânate etc., către furnizori nerevenind aproape nimic. Magazinele online distribuie majoritar și alte produse în afară cărții (ceasuri, parfumuri, călătorii etc.), al căror consum a dispărut practic și, în consecință, au trebuit să acopere pierderile cu încasările din carte.
Prin urmare, editurile, fiind între ciocan și nicovală, în mijlocul lanțului valoric, au cunoscut un blocaj cvasi-total al încasărilor, în condițiile în care majoritatea tipografiilor, principala categorie de furnizori ai editurilor, lucrează cu instrumente de plată fixe, cum ar fi biletele la ordin. Aceasta a dus la dificultăți imense, în ciuda unor vânzări în creștere în mediul online, de care însă editurile nu au beneficiat.
Forbes: Care a fost impactul acestei crize asupra editurii dvs.?
Andrei Niculescu: Nu încape îndoială că închiderea librăriilor și consemnul la domiciliu au avut un impact imediat, profund și cuprinzător asupra noastră, la fel că asupra multor afaceri de talia noastră.
În primul rând, am luat măsuri de protejare a noastră, a echipei, prin implementarea tuturor procedurilor necesare pentru asigurarea securității angajaților. Majoritatea colegilor au intrat în șomaj tehnic, cu reducerea de salarii aferentă, lucru pe care colegii l-au înțeles și doresc să le arăt recunoștință mea pentru faptul că ne-am adaptat cu toții cu succes, dar și cu greutăți, la nouă realitate. În felul acesta am reușit să păstrăm echipa, cu eforturi mari.
Am reușit să amânăm o parte din ratele bancare și să finanțăm editura din surse externe, deoarece altfel nu puteam funcționa. Așadar, beneficiind de ajutorul de șomaj tehnic și de amânarea unor rate, am reușit să păstrăm existența companiei și echipa intactă.
Scăderea generală a fost de peste 50% pentru lunile aprilie și mai, chiar dacă vânzările din canalele online au avut o creștere de 25%. Este însă important să facem distincția între vânzări și încasări, deoarece majoritatea distribuitorilor, și lanțurile mari, dar și librăriile independente, au înghețat plățile și au rămas cu un sold de plată semnificativ, pe care nu îl mai pot returna în condiții normale. De aceea, lucrăm cu fiecare în parte să găsim soluții pentru acoperirea soldurilor dinaintea blocajului.
Firește că în acest context, planurile noastre de investiții suferă schimbări majore, planul nostru editorial modificându-se fundamental față de cel preconizat pentru 2020 și 2021.
Am redus numărul de titluri, am făcut schimbări de politică editorială, am redus substanțial descoperirea noastră financiară datorată creării de noi datorii aferente producției de noutăți. Sperăm să menținem 70% din investițiile de producție pentru 2020 și lucrăm intens la dezvoltarea de titluri noi care să se potrivească și mai bine noii realități.
În prezent lucrăm intens alături de partenerii noștri pentru identificarea de noi canale de vânzare, mărind expunerea și încercând să urmărim noile tendințe ale publicului. Editura noastră este în permanentă conectată la cititorii noștri și încercăm să simțim cât mai corect schimbările de comportament ale publicului.
Forbes: Enumerați câteva măsuri urgente pe care instituțiile statului (guvern, parlament, președinție) ar trebui să le adopte pentru a asigura supraviețuirea culturii scrise în România. Vedeți și potențiale măsuri specifice din partea guvernului pentru industria editorială?
Andrei Niculescu: Cartea rămâne ultimul bastion cultural al omenirii în acest context post-Covid-19. Dacă teatrele, cinematografele, sălile de concert, vernisajele etc. vor rămâne încă mult timp de acum încolo închise, ce altceva ne mai poate salva sufletele în vremuri atât de turbulente?
Cultura scrisă devine fundamentală pentru supraviețuirea sănătoasă și sustenabilă a psihicului întregii societăți. Deși ne-am fi putut aștepta că, fiind închiși în case, oamenii să se întoarcă spre citit, în România focusul publicului a fost pe reducerea cheltuielilor.
Fără niciun program de încurajare din partea statului, această branșă de interes național nu va mai trăi mult. Unele dintre măsurile posibile ar fi: acordarea de granturi editurilor pentru publicarea scriitorilor români; finanțarea promovării titlurilor-cheie care s-ar potrivi cel mai bine acestui nou context social, prin lansări online sau evenimente culturale online; digitalizarea bibliotecilor și acordarea de fonduri pentru achiziția sau construcția unei platforme de monetizare a împrumutului de cărți electronice; găsirea unei variante legale și etice de funcționare a platformelor de împrumut de carte prin variante de monetizare din care să nu lipsească editura, care este singurul investitor în apariția unei cărți; sprijinirea funcționarii librăriilor prin preluarea de către stat a unei părți din cheltuielile de funcționare, utilități, chirie, logistică etc.
Forbes: În absența unor măsuri reale adoptate de autorități, peste câți ani estimați revenirea industriei editoriale din România la nivelul anului 2019?
Andrei Niculescu: Este unul din principalele subiecte de discuție nivelul la care se va plafona scăderea începută în martie. Unii estimează odată cu venirea toamnei o plafonare la 70-75% din nivelul 2019, care să se continue pe parcursul lui 2021, din cauza reducerii planurilor editoriale. Alții consideră că un nou val ar fi iminent, prin urmare criză se va adânci și se va prelungi pe un orizont de 3-5 ani. Fără un sprijin susținut din partea autorităților, cartea poate că nu-și va putea reveni prea curând.
Forbes: Impactul acestei crize va modifica interesul și comportamentul cumpărătorilor de carte din România în următorul an?
Andrei Niculescu: Desigur, traficul și consumul limitat în librării fizice și în magazine în general, achiziția preponderent online, scăderea consumului datorată unui șomaj ridicat cu reverberații puternice în toate sectoarele economiei sunt lucruri la care trebuie să ne așteptăm, pentru care trebuie să ne pregătim și care estimăm că vor deveni normă pentru un termen cel puțîn mediu.
Va exista însă mereu un segment din public care va căuta cărți, fie ficțiune, fie non-ficțiune, fie cărți pentru copii. Întrebarea este dacă se va mări sau se va micșora, dați fiind și mulți alți factori care preconizăm că vor influența piață în perioada următoare (digitalizarea tinerilor datorată globalizării, lipsa de interes pentru carte și lectură a sistemului de învățământ, diaspora tot mai deconectată cultural de țară etc.). Iar acest segment, care era obișnuit să intre în librării, va continua consumul de carte prin achiziția online, însă obiectivul nostru de a activa alte segmente de public, care nu obișnuiesc să citească (ultimul studiu parcă arată că 9% din populația României achiziționează cel puțîn o carte pe lună) este din ce in ce mai îndepărtat.
Vedem o creștere a interesului pentru cărți de dezvoltare personală, autocunoaștere, bricolaj etc., însă după perioada lockdown-ului, dacă nu vor veni alte valuri, aș estima o creștere a consumului pentru cumpărătorii tradiționali și o scădere în cazul cumpărătorilor ocazionali, ceea ce nu este neapărat de bun augur.
(10 iunie 2020)
Cele mai vândute cărți ale anului 2020
