Șerban Roman nu se ferește de verdicte. Experiența lui de finanțist de aproape două decenii și abilitățile de analiză sunt imediat evidente de la începutul discuției cu Forbes România.
„Contextul economic este interesant, fiindcă este într-o creștere surprinzător de bună, dar nimeni nu înțelege de ce. Unii dintre economiști, dacă vorbești cu ei, încep să spună despre creșterea mare de anul trecut – de 4%. Dar 2% din această creștere a fost reprezentată de stocuri”, spune Șerban Roman, Country Director pentru România și Vice President al Enterprise Investors, un manager polonez de fonduri de private equity prezent pe piața românească de mai bine de un deceniu și jumătate.
De altfel, ultimul deceniu din cariera lui Șerban Roman a fost chiar în cadrul Enterprise Investors, timp în care compania a strâns fonduri de peste 2,5 miliarde de euro și a scris istorie pe piața regională de fuziuni și achiziții.
„Industria a continuat să meargă, fabricile au mers și motoarele nu au fost oprite, dar nu a primit nimeni un semnal important că pe cealaltă parte erau încetiniri. Dacă te uiți în creșterea economică din 2017, consumul reprezenta 6% din creșterea de 7%. În 2018, 3% este reprezentat de consum și 3% de către stocuri. Deci, practic, ei au produs, dar producția nu a ieșit din magazin sau din depozit. Asta sugerează o chestiune temporară, dar la un moment dat se oprește, pentru că nu poți produce numai pe stocuri. Astfel că în anii următori se așteaptă o încetinire a creșterii economice. Iar una dintre problemele pe care le vedem este că noi creștem, dar nu este o creștere sustenabilă”, continuă Șerban Roman lecția de macroeconomie în timp ce desenează și notează câteva dintre aceste cifre pe o foaie de hârtie pentru a se face mai bine înțeles.
„Dacă ne gândim la perspective, mie mi se pare că am pierdut câțiva ani buni și nu am făcut nimic ca țară pentru a asigura o creștere sustenabilă, mai ales pe zona de infrastructură. Nu am unificat regiunile istorice, pentru a mai reduce această presiune de pe piața muncii care este în Vest și nu există în Est. Iar pe lângă faptul că n-am făcut nimic ca să ne fie mai bine, creșterea pe care o avem acum pe consum este susținută foarte mult din importuri. Suntem cam singura țară din regiune care are deficit comercial, iar acest lucru ne creează o vulnerabilitate.”
Iar dacă la toate aceste riscuri interne economice se adaugă incertitudinea politică locală, dar și cea de la nivel regional și global, atunci perspectivele nu par foarte favorabile. „Mie îmi este teamă de problema aceasta de pe piața auto și încetinirea din Germania, pentru că ne afectează și ne poate deteriora și mai mult balanța comercială și producția locală de componente pentru industria auto. Dar toată situția în care se află România – creștere importantă, chiar dacă în special pe consum – creează în mod clar și oportunități”, adaugă Șerban Roman, care constată că atât companiile, cât și economia în ansamblu stă mai bine decât în 2007-2008, „fiindcă mulți dintre indicatorii aceștia de care ziceam că sunt periculoși (deficitul comercial), atunci erau mai mult decât dublu, iar expunerea țării pe curs de schimb și a populației era de peste 60%, în timp ce acum este de 30%. Sunt câteva chestiuni care ne poziționează cumva mai bine decât atunci”, adaugă Șerban Roman și citează un articol al fostului viceguvernator al BNR Liviu Voinea, potrivit căruia în perioada 2008- 2017, productivitatea muncii în România a crescut mai repede decât au crescut salariile. „Aceasta înseamnă că producem mai eficient și în continuare mai ieftin, fapt care a stimulat și exporturile. Creșterile de salarii au continuat, adică încet competitivitatea noastră se erodează.”
În cei mai bine de 10 ani în care a lucrat în cadrul Enterprise Investors, Șerban Roman a fost implicat în unele dintre cele mai spectaculoase tranzacții de pe piață, având permanent „o pălărie de cumpărător și una de vânzător”, având în vedere specificul investițiilor (companii care oferă potențial ridicat de creștere pe termen mediu, care sunt ulterior vândute). Cea mai mediatizată tranzație de pe piața locală a fost vânzarea retailerului Profi pentru mai mult de jumătate de miliard de euro către MID Europa Partners. „Mereu se vorbește despre faptul că am vândut Profi. În paralel cu Profi, în Polonia, am investit într-un alt lanț de supermarket-uri, Dino, dar acolo am luat 49% din companie, antreprenorul a rămas cu 51%”, explica Șerban Roman în cadrul ediției din toamna anului trecut a evenimentului Forbes CEE Forum diferența de abordare dintre antreprenorii locali și cei din alte țări din regiune, precum Polonia. Dino este o companie care opera un lanț de supermarketuri de proximitate din zona estică a Poloniei, iar Polish Enterprise Fund VI (PEF VI) a achiziționat 49% din acțiunile Dino în 2010, pentru 49,4 milioane de euro, investind alături de fondatorul și acționarul majoritar Tomasz Biernacki. La momentul investiției, lanțul avea 97 de magazine. La sfârșitul anului 2016, rețeaua Dino număra 628 de magazine, iar compania avea circa 10.600 de angajați.
„Sunt multe alte exemple în care, în Polonia, Enteprise Investors și/sau alte fonduri de private equity creează povești de succes alături de antreprenori, chiar dacă nu au achiziționat întreaga companie de la ei. De exemplu, șase din cele 14 companii pe care le avem în portofoliu reflectă acest model și trei din cele cinci investiții de anul trecut.”
În România, însă, cele mai bine de patru decenii de comunism au distrus orice urmă de inițiativă privată, astfel că antreprenorii români au fost nevoiți de multe ori să „redescopere roata”.
„Pentru multe dintre afacerile pornite după 1989 nu există un plan de succesiune. Ba, mai mult, prea puțini dintre oamenii de afaceri români au înțeles avantajele asocierii (nu vânzarea totală) cu un fond de private equity, antreprenorul monetizând astfel o parte din acțiuni, dar participând la următorul nivel din dezvoltarea companiei”, adaugă Șerban Roman, care atrage atenția asupra unei soluții des utilizate la nivel internațional, dar nu și în România: „antreprenorul nu trebuie neapărat să vândă totul. Rolul său se poate limita doar la nivel de «supervisory board», de exemplu, fără a fi activ în managementul operațional al companiei, dar să contribuie la strategie.”
Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe în viitor, după cum afirmă Șerban Roman, deoarece unele dintre tranzacțiile la care lucrează în prezent presupun chiar asocierea cu antreprenori de succes, prin achiziții parțiale de acțiuni combinate cu furnizarea de capital pentru accelerarea dezvoltării, replicând modelul de succes din Polonia. „Avem circa 400 de milioane de euro de investit în regiune, inclusiv în România, iar unele din tranzacțiile la care ne uităm în România presupun asocieri cu antreprenori români.”
