Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Ana Nicolau (Nemira): „Piaţa de carte românească este subnutrită faţă de nivelul industriei europene”

Ana Nicolau, directorul general al Editurii Nemira, arată decalajul dintre piața editorială din România și cea din Uniunea Europeană. Acest decalaj nu se va reduce în viitorul apropiat.
Foto Ana Nicolau - cred_Mica

Foto credit: Cătălina Flămînzeanu

Forbes: În ultimii trei ani, România a înregistrat creșteri economice. În ce măsură aceste performanțe macroeconomice au influențat piața editorială din România?

Ana Nicolau: În ultimii ani, România a înregistrat într-adevăr o creştere economică, în unele trimestre cu mult peste media Uniunii Europene. Dar pentru o piaţă de carte ca cea din România, care se situează mult sub media europeană, este nevoie de mult mai mult decât creşterea economică înregistrată la nivel naţional pentru a determina schimbări cu adevărat vizibile în industrie. Iar impactul va fi dificil de cuantificat atâta timp cât în continuare nu există instrumente de măsurare a pieţei de carte şi a evoluţiei sale.

Cu siguranţă, reducerea generală a TVA-ului în 2016, care a generat şi o reducere a TVA-ul pe carte de la 9% la 5% de la 1 ianuarie 2016, a fost o încurajare pentru piaţă. Însă, în lipsa unui complex de măsuri la nivel local şi central, care să vitalizeze industria de carte din România, nu pot să văd cum aceste performanţe macroeconomice se vor traduce într-o creştere a industriei pe termen mediu şi lung.

Este vorba de măsuri absolut vitale precum sprijinirea deschiderii de noi librării în teritoriu, definirea şi implementarea unei strategii naţionale de încurajare a lecturii în rândul copiilor şi tinerilor sau creşterea bugetelor bibliotecilor pentru înnoirea fondului de carte şi modernizare.

Forbes: România este de 10 ani în Uniunea Europeană. Dar piața editorială din România este integrată sau măcar conectată, din perspectiva valorilor și a businessului, la piețele europene?

Ana Nicolau: Piaţa de carte europeană este cea mai mare industrie culturală din Europa, estimată la 36-40 miliarde de euro pe an (conform unui studiu realizat de Federaţia Europeană a Editorilor lansat în martie 2017). Din top 10 conglomerate editoriale la nivel internaţional, 6 dintre ele sunt entităţi înregistrate în ţări UE.

Editorii europeni angajează aproape 150.000 de oameni la nivelul Uniunii, iar dacă luăm în calcul întregul lanţ al industriei (librari, traducători, scriitori, ilustratori, etc.), vorbim de aproape 600.000 – 700.000 de locuri de muncă.

Piaţa noastră de carte este estimată la 60 de milioane de euro, 100 de milioane dacă includem şi piaţa manualelor.

Prin comparaţie cu alte ţări europene, suntem pe ultimul loc în Europa la dimensiune a pieţei şi la numărul de cărţi noi publicate anual raportat la numărul locuitorilor, la numărul oamenilor care au citit măcar o carte în ultimul an raportat la numărul locuitorilor (29,6% faţă de media 62% la nivel european în 2011) şi la numărul oamenilor care au citit mai mult de 10 cărţi (2,8% faţă de media 15,6% la nivel european în 2011) în ultimul an pe segmentul de vârstă 25-64 de ani.

La aceste categorii stăm mai prost chiar decât Bulgaria, dacă vreţi să luăm ca termen de comparaţie o ţară intrată în Uniunea Europeană în acelaşi timp cu noi. Dacă ne uităm la aceste cifre putem trage concluzia că piaţa de carte românească este subnutrită faţă de nivelul industriei europene, iar semne că această situaţie se va schimba în curând nu se văd.

Această instabilitate politică a afectat şi afectează piaţa de carte făcând dificilă existenţa unui dialog şi a unui parteneriat între industrie şi Guvern.

Forbes: În opinia dvs, care sunt blocajele interne ce au frânat în ultimii trei ani dezvoltarea pieței editoriale din România?

Ana Nicolau: Blocajele sunt aceleaşi de mult timp şi de naturi diferite: un sistem de distribuţie slab dezvoltat în teritoriu, care nu asigură o difuzare eficientă a producţiei, reducerile agresive din online care hrănesc această situaţie şi duc la închiderea librăriilor fizice, lipsa de educaţie şi rata analfabetismului funcţional care a crescut mult peste media europeană, pirateria online care vine la pachet cu scăderea nivelului educaţiei şi care a dus la reducerea tirajelor editorilor şi deci la cheltuieli mai mari de producţie.

În continuare, cred că este foarte dificil să elaborezi şi să implementezi o strategie naţională pe termen lung pentru dezvoltarea pieţei editoriale atunci când Ministerul Culturii a avut 6 conduceri diferite în ultimii 3 ani. Iar ultima achiziţie de carte pentru biblioteci efectuată de Ministerul Culturii în cadrul „Programului Naţional pentru Achiziţia de Cărţi şi Abonamente la Reviste din categoria Culturii Scrise” a fost finalizată în 2014 după anunţul iniţial publicat în 2011.

Această instabilitate politică a afectat şi afectează piaţa de carte făcând dificilă existenţa unui dialog şi a unui parteneriat între industrie şi Guvern. În acelaşi timp au existat iniţiativele legislative venite din partea statului (şi mă refer acum mai ales la propunerea privind instituirea unui timbru pe carte) care dovedesc o necunoaştere gravă a nevoilor pieţei de carte.

(26 aprilie 2017)

CITEȘTE INTERVIUL CU MIHAIL PENESCU (ALL)

CITEȘTE INTERVIUL CU DENISA COMĂNESCU (HUMANITAS FICTION)

CITEȘTE INTERVIUL CU SILVIU LUPESCU (POLIROM)

CITEȘTE INTERVIUL CU IREN ARSENE (CURTEA VECHE)

CITEȘTE INTERVIUL CU ANTON CHIAZNA (LIBRARIE.NET)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii