FacebookTwitterLinkedIn

Forbes: Cum arată piața editorială din România după două luni de pandemie (martie-aprilie 2020)?

Ana Nicolau: Piața de carte din România arată după două luni de pandemie aproape la fel ca după criza din 2008, din care ne-a luat zece ani să ieșim. E foarte posibil ca și acum să fie nevoie de câțiva ani ca să se ajungă la nivelul de creștere lentă, dar vizibilă, din ultimii ani. Aceasta (mai-iunie) era perioada cu cele mai multe apariții editoriale din prima jumătate a anului editorial, în pregătirea Bookfestului, însă, așa cum vedem, se simte încă o precuație firească în ce privește noutățile editoriale, un accent nou pus pe ebook-uri, o convertire a clasicelor evenimente și acţiuni offline pe zona de online și social media.

Forbes: Care a fost impactul acestei crize asupra editurii dvs.?

Ana Nicolau: Putem vorbi de o scădere de până la 70-80% cauzată de închiderea librăriilor și de mutarea întregii vânzări în online, care, deşi a crescut semnificativ în ultimele luni, nu poate compensa în totalitate fluxul de cumpărători de carte din librăriile fizice.

Pe partea de producție, am fost destul de precauţi şi am regândit planul editorial stabilit pentru primăvară-vară, având în vedere că unele titluri se bazau pe o campanie extensivă în librării şi turnee. Așa că în această perioadă am mizat pe acei autori și acele cărți cu potențial sigur de interes din partea cititorilor, urmând să replanificăm anumite proiecte pentru vară şi toamnă când vom regândi strategia de comunicare.

Au fost şi lucruri bune care au ieşit din această criză, şi anume faptul că am lansat multe proiecte ce vin în întâmpinarea comunității noastre care a fost și mai activă online acum: cluburi de lectură online, podcasturi, lansări de carte virtuale. Totodată, sistemul de work from home a fost implementat foarte rapid şi aproximativ 80% dintre oamenii noştri vor continua în acest program şi pe perioada verii.

Forbes: Vă rugăm să enumerați câteva măsuri urgente pe care instituțiile statului (guvern, parlament, președinție) ar trebui să le adopte pentru a asigura supraviețuirea culturii scrise în România. Vedeți și potențiale măsuri specifice din partea guvernului pentru industria editorială?

Ana Nicolau: Cred că au fost mai multe propuneri în acest sens venite din partea Asociaţiei Editorilor din România. Cel mai important în acest moment sunt măsuri care pot încuraja consumul şi aici mă refer poate la un sistem de tichete culturale pentru profesori şi elevi.

Deocamdată mă bucur să văd că s-au pus bazele unui parteneriat public-privat între Ministerul Culturii şi Emag pentru promovarea literaturii române, cred că este un model care poate să fie extins şi perfecţionat pentru a încuraja lectura la nivel naţional.

Susţin în continuare că pe lângă măsurile imediate pe care le luăm în următoarele luni (şi care da, sunt importante), avem nevoie ca guvernanţii să pună cultura şi educaţia pe lista priorităţilor naţionale, şi să existe un dialog între sectorul privat şi cel instituţional pentru elaborarea unui plan pe termen mediu şi lung pentru aceste sectoare.

Forbes: În absența unor măsuri reale adoptate de autorități, peste câți ani estimați revenirea industriei editoriale din România la nivelul anului 2019?

Ana Nicolau: Este dificil de spus, totul va depinde de evoluţia economiei naţionale şi de timpul pe care se va întinde criza sanitară. Librăriile sunt o parte importantă din ecosistemul pieţei de carte, iar măsurile de distanţare socială impuse le-au afectat profund. Vor avea nevoie de timp să se recupereze, de timp pentru a relua plăţile către editori şi recupera soldurile acumulate în perioada asta.

Impactul asupra industriei va fi în cascadă, însă dacă lucrurile revin la un normal aproximativ pe partea de consum avem şanse să vedem o revenire în U mai rapidă. Chiar şi aşa, la acest moment, aș spune că mai devreme de 2-3 ani piața de carte nu va reveni la cifrele din 2019.

Forbes: Impactul acestei crize va modifica interesul și comportamentul cumpărătorilor de carte din România în următorul an?

Ana Nicolau: Din punctul nostru de vedere, e clar că pandemia a accentuat nişte tendinţe care existau deja la nivel global şi local. Primul efect clar a fost creșterea vânzărilor online, determinată firește de starea de urgență și închiderea librăriilor. Vom vedea până la finalul anului cât de repede va reveni fluxul de cumpărători din librării. S-a observat o ușoară creștere a cărților în format e-book, care e posibil să se păstreze și, cu eforturile tuturor editorilor, să continue.

Despre puterea de cumpărare probabil este prea devreme să vorbim, vom vedea în toamnă şi anul viitor care vor fi consicinţele crizei economice. Puterea de cumpărare influențează și categoriile de cărți cumpărate: ca să dau un exemplu, mulți părinți au preferat să investească în perioada de izolare în cărți de activități pentru copii, punând pe plan secund lecturile lor de plăcere, să spunem. S-a mai observat pe toate piețele o revenire la clasici, un apetit pentru relecturi.

Nonficțiunea era un segment oricum în creștere, la noi și peste tot, așa că probabil trendul se va păstra, oamenii vor pune mare preț pe informare și cunoaștere. Autorii români au fost foarte prezenți și activi online în toată perioada pandemiei și s-au făcut multe campanii de încurajare a lecturii de cărți autohtone, vom vedea în lunile următoare dacă ele se concretizează și creșterea achiziției de carte românească.

Întoarcerea către online a însemnat, cum am spus și mai sus, o ușoară creștere a consumului de carte digitală  și editurile au crescut producția lor pe acest segment.

(29 mai 2020)

Cele mai vândute cărți ale anului 2019