Când vine vorba despre Timișoara, cel mai dezvoltat oraș din punct de vedere economic după București – județul Timiș are cel mai mare Produs Intern Brut (PIB) regional, cel mai mare PIB pe cap de locuitor și cel mai mare indice al investițiilor străine directe din România, cu excepția regiunii București-Ilfov –, un cuvânt îți vine automat în minte: strategie. „În județul Timiș, atât la nivelul administrației publice locale, cât și al ONG-urilor cu activitate în domeniul economic și mai ales la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, menținerea și atragerea de investiții și investitori constituie un obiectiv important”, spune Georgică Cornu, președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș (CCIAT), organizație înființată în 1850 și care are peste 750 de membri activi, structurați în 6 secțiuni (domenii), ce reprezintă peste 60% din cifra de afaceri a județului. „În vederea realizării acestui obiectiv, permanent se propun măsuri, facilități fiscale, materiale, care să fie valorificate de investitorii interesați.”
Și nu numai că măsurile și facilitățile se propun – este plin spațiul public românesc de propuneri în diverse domenii, scoase de la naftalină doar în perioadele electorale –, dar sunt și implementate. Astfel, Primăria Municipiului Timișoara acordă următoarele facilități mai importante: investițiile de peste un milion de euro primesc toate avizele necesare în maximum șapte zile lucrătoare; există scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren, în funcție de valoarea investiției și a numărului de noi locuri de muncă create și diferite alte facilități atunci când investiția depășește echivalentul, în lei, a 5, 10 sau 15 milioane euro.
În același timp, în zonă există un potențial semnificativ în privința cooperării transfrontaliere cu Ungaria și Serbia, sub forma unor parteneriate public-private; a infrastructurii de sprijin a mediului de afaceri, asigurată de administrația publică locală sau în parteneriat public-privat, cu multe facilități financiare și materiale; precum și a forței de muncă, bine pregătită în toate domeniile economice, Timișoara fiind un puternic centru universitar. La toate acestea se adaugă, potrivit lui Georgică Cornu, caracterul multicultural al orașului, valorile europene recunoscute, „modul de viață internațional și mentalitatea vestică”.
Și dacă analizăm ceea ce există în prezent în Timișoara, din punct de vedere al mediului de afaceri, ne dăm seama că acestea nu sunt doar vorbe goale. În județul Timiș există cinci parcuri industriale, cu o suprafață de peste 200 de hectare; cinci clustere, care grupează companii din diverse domenii economice (Automotivest – auto, Tehimpuls – inovare și dezvoltarea tehnologiilor, ROSENC – energii regenerabile, Ind Agro Invest – agricultură, Clusterul Regional pentru Tehnologia Informației și a Comunicației în regiunea Vest), plus încă două în organizare (turism și agricultură); 60 de centre agricole; un parc tehnologic de inovare și multe alte astfel de infrastructuri de susținere a afacerilor.
Din cele 6.200 de companii cu capital străin existente în județul Timiș la sfârșitul lui 2012, cele mai multe (2.706) proveneau din Italia, urmate de Germania (1.134 de firme) și Austria (429 de firme). Top 10 continuă cu Ungaria, Franța, Statele Unite ale Americii, Spania, Serbia, Elveția și Olanda. Din perspectiva valorii capitalului străin investit, topul se schimbă drastic: pe primul loc se află Statele Unite ale Americii, cu un total de 180,7 de milioane de euro, provenind de la 154 de firme, secondate de Olanda, cu 139,7 milioane de euro de la doar 86 de firme, în timp ce pe locul al treilea se situează Germania, cu 109,4 milioane de euro. Italienii se clasează pe locul al patrulea în acest top, cu o sumă totală de 106,4 milioane de euro. Nota bene: cea mai mare parte a unităților economice cu aport de capital străin, peste 69% din județ, sunt localizate în municipiul Timișoara.
Cele mai importante domenii economice sunt IT/Comunicații, electronică, electrotehnică, industria (alimentară, ușoară, mașini-utilaje, chimică), serviciile, comerțul, turismul, agricultura și construcțiile.
„Pentru atragerea unui număr mai mare de investitori se impun măsuri suplimentare, atât la nivel național, cât și local”, explică Georgică Cornu, amintind despre legislația predictibilă, reducerea în continuare a birocrației de la toate nivelurile, simplificarea metodologiilor privind implementarea proiectelor cu finanțare europeană, deschiderea mai mare a băncilor comerciale în acordarea de credite cu dobânzi mai mici, achitarea obligațiilor financiare către firmele care realizează lucrări în folosul unor structuri bugetare, consultarea permanentă a reprezentanților mediului economic înainte de implementarea actului normativ și măsuri care să asigure creșterea consumului intern.
Directorul CCIAT spune că, bazându-se pe întâlnirile care au loc la nivelul organizației, dar nu numai, anul 2014 va fi unul dificil, la fel ca și 2013, din cauza unor elemente precum evenimentele politice sau restanțele în onorarea obligațiilor financiare. „Se prevede faptul că, deși unele companii vor avea dificultăți financiare, nu înseamnă că vor ajunge inevitabil la insolvență. Soluțiile de redresare, în afara insolvenței, sunt instrumente accesibile firmelor cu un management performant”, conchide Georgică Cornu.
