Cautare




, Contributor

Decan, Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA

Opinii |
|

Alina Bârgăoanu: Partea întunecată a revoluţiei digitale

Termenul „fake news” a explodat în spaţiul public în toamna anului 2016, în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA. A devenit cuvântul anului 2017 şi continuă să domine conversaţiile dintre decidenţi, experţi şi persoane obişnuite. A căpătat fie note războinice – „you, media, are very dishonest people, you are fake news!”, fie note umoristice, chiar de „băşcălie”.
108 opinie Alina Bargaoanu

În fapt, „fake news” nu sunt nici „fake”, nici „news”. De aceea, prefer termenii „dezinformare” sau „dezordine informaţională”. Actualul ecosistem de informare nu permite o clasificare binară fals-adevărat, ci avem de-a face cu un caleidoscop, în care vedem forme relativ inocente de informare eronată până la propagandă ostilă din partea unor actori statali sau non-statali, cu interese economice, politice sau geopolitice. În acest caleidoscop intră minciunile, zvonurile, teoriile conspiraţioniste, informaţiile senzaţionale (click bait-y) sau cele desprinse de context, dar şi ştirile aproape false sau aproape adevărate (specia cea mai periculoasă). În plus, nu avem doar ştiri, ci şi „extreme views”, păreri extravagante, care pot fi exprimate pornind de la fapte reale; ceea ce nu le face mai puţin extravagante.

Până aici, nimic nou sub soare, vorbim despre dezinformarea 1.0. Saltul de la dezinformarea 1.0 la dezinformarea 2.0, dezinformarea de nouă generaţie s-a realizat ca urmare a exploziei platformelor digitale, a posibilităţilor oferite de tehnologie, algoritmi şi big data. Să le luăm pe rând. Comportamentul nostru digital – like, share, comment, react, tweet, retweet – contribuie la amplificarea conţinutului. Apoi, cu cât ne intensificăm comportamentul digital, cu atât preferinţele noastre pot fi mai uşor deduse şi încadrate unui pattern. Ne dezvăluim preferinţele, opţiunile, angajamentele ideologice, emoţiile şi generăm date pe care misterioşii algoritmi de abia aşteaptă să le agrege, pentru a genera şi mai mult engagement, pentru a capta şi mai multă atenţie. În sfârşit, toate aceste lucruri, ştiri sau ne-ştiri care glisează pe intervalul fals/adevărat, amplificate de comportamentul digital, de big data şi algoritmi, pot fi total artificial amplificate prin bots, uzine de like-uri, troli, fake writers, fake followers. Algoritmii nici nu fac diferenţa dintre un conţinut organic şi unul artificial generat, la fel cum nu disting între un conţinut digital fals şi unul mai prietenos cu faptele.

În noul ecosistem informaţional, termenul de „bombardament” este mai mult decât o metaforă. Pe baza amprentei digitale, suntem bombardaţi – informaţional şi emoţional – cu acele informaţii/ ştiri/ conţinuturi care au cea mai mare probabilitate de a ne capta atenţia; amplificăm chiar noi acest bombardament prin noi like-uri, comentarii sau distribuiri; totul completat de posibilitatea ca bombardamentul să fie înteţit de bots, conturi fabricate, fake influencer-i. Aici, distincţia fals-adevărat chiar nu mai operează. Una dintre ipostazele cele mai subtile ale dezinformării este atunci când informaţiile sunt cât se poate de reale. Dar faptul că ele sunt amplificate de tehnologie (comportament digital, big data, algoritmi, conturi prefabricate, armate de troli, bots) le plasează în zona hiper-realului. Le transformă în turbo-ştiri.

În concluzie,  reflecţia cu privire la fake news şi dezinformare digitală trebuie plasată în contextul mai larg al revoluţiei digitale, al metamorfozelor pe care le suferă ecosistemul informaţional atât de tehnologizat. Dezinformarea 2.0 este consubstanţială lumii digitale, reprezintă partea mai întunecată a acesteia. Dacă ar fi să descriu pe scurt paradoxurile perioadei actuale, aş pune în oglindă aplicaţia DeepFake – folosită pentru a crea video-uri „fake”, cât se poate de credibile şi de autentice, şi aplicaţia DeepMind, creată de o filială Google din Londra, care utilizează Inteligenţa Artificială pentru a diagnostica afecţiunile oculare pe baza scanărilor de retină tridimensionale.

Lumea digitală este deja o realitate. O lume care creează câştigători şi pierzători. Ca orice alt lucru, tehnologia trebuie pusă în valoare. În funcţie de această valorificare, unii vor rămâne cu Inteligenţa Artificială – simbolul actual al revoluţiei digitale, alţii cu dezinformarea digitală şi cu fake news-urile. Unii vor „opera pe creier” roboţii, alţii vor rămâne în stadiul de gură cască digitali.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii