Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Alexandru Voicescu (Herg Benet): „Îmi este foarte greu să cred că statul român va face anul acesta ceva concret pentru piața editorială”

Alexandru Voicescu, fondatorul și directorul Editurii Herg Benet, este pesimist în ceea ce privește interesul statului român de a face ceva concret pentru piața editorială. Cartea va continua să fie inclusă în categoria „neesențial”.
Alex Voicescu_Herg Benet

Forbes: Cum arată piața editorială din România după două luni de pandemie (martie-aprilie 2020)?

Alexandru Voicescu: Toate editurile sunt acum, în iunie, în convalescență, de la cele mari, cu (fostă) putere financiară, până la cele mici. Șocul în mod sigur a fost mai mare decât cel din 2009, atât pentru edituri, cât și pentru librării, tipografii și ceilalți actori din piața de carte, pentru că totul s-a petrecut extrem de brusc, neprevăzut, asemenea unei calamități față de care nu te-ai fi putut pregăti nicidecum. Orice test de stres financiar nu a inclus un astfel de potențial șoc, scăderile de vânzări pe termen atât de scurt fiind inimaginabile.

Unele dintre edituri s-au retras complet, altele încearcă prin resursele financiare acumulate anterior să „sară” efectiv peste perioadă, să o „nege” ca și cum nu ar exista, sperând că este doar o scurtă perioadă.

Eu personal nu cred că va trece de la sine și cred că va avea impact pe termen lung, de 3-4 ani, perioadă în care se vor reașeza multe lucruri, de la cerințele cititorilor de carte până la parteneriatele cu toți cei implicați în zona culturală.

 

Forbes: Care a fost impactul acestei crize asupra editurii dvs.?

Alexandru Voicescu: Editura Herg Benet întotdeauna a fost o excepție în ce privește modelul de business, cheltuielile fiind istoric, în cei zece ani de existență a sa, limitate la maxim, iar resursele disponibile folosite permanent ca într-o stare de criză. E un model care a permis riscuri mai mari în ce privește publicarea de literatură română (care se vinde mult mai slab decât traducerile) și dezvoltare organică prin vânzările acelor cărți riscante care au fost un succes de piață.

Scăderea cifrei de afaceri a fost în jur de 45%, dar nu am evitat șomajul tehnic. Am reușit să accesăm imediat în aprilie o linie de credit de la Raiffeisen Bank, independent de ajutorul statului, credit care ne-a permis să continuăm la limita de avarie, anulând jumătate din cărțile programate pentru primul semestru și mutând aparițiile editoriale din martie-mai pentru iunie-august, luni în general mai liniștite în anii normali.

Site-ul propriu a fost închis timp de o lună (15 martie-15 aprilie), pentru a păstra complet distanțarea sanitară necesară și având stocuri anterioare suficiente la librăriile online partenere, deci fără să întrerupem legătura cu cititorii. După care nu am promovat campanii de super-discount-uri pe canalul propriu, cum au decis alte edituri, ci am deschis depozitul cu program de două zile pe săptămână, iar partea editorială, de redacție, a lucrat în regim parțial, remote.

Problema principală a fost relația cu librăriile fizice, care au rămas cu facturi neplătite din vânzările lunilor anterioare (chiar și noiembrie-decembrie), sume care erau programate la plata către propriii furnizori. Pentru lanțurile de librării care mizau pe retail-ul clasic evitarea insolvenței va fi o mare problemă.

Deocamdată sunt toate în incapacitate de plată, iar lunile viitoare vor aduce mai multe clarificări. Însă eu sunt pesimist și cred că vom avea și falimente printre librării, care vor determina mai departe insolvențe în rândul unor edituri.

 

Forbes: Enumerați câteva măsuri urgente pe care instituțiile statului (guvern, parlament, președinție) ar trebui să le adopte pentru a asigura supraviețuirea culturii scrise în România. Vedeți și potențiale măsuri specifice din partea guvernului pentru industria editorială?

Alexandru Voicescu: Îmi este foarte greu să cred că statul român va face anul acesta ceva concret pentru piața editorială. Anul 2019 a fost declarat oficial anul cărții și absolut nimic nu s-a petrecut dincolo de declarații.

Dacă instituțiile statului chiar ar dori să facă ceva, nu ar trebui să reinventeze nimic, ci doar să se uite la programele active de ani și zeci de ani de zile în Franța sau landurile germane. Însă, ca în orice criză, cartea va pica pentru mult timp de acum încolo în categoria „neesențial”. Dacă în ultimii trei-patru ani au mai existat resturi de bugete care dădea bine să fie alocate culturii, acum vor dispărea complet. Cu multe declarații adiacente, vorbele goale inerente politic.

 

Forbes: În absența unor măsuri reale adoptate de autorități, peste câți ani estimați revenirea industriei editoriale din România la nivelul anului 2019?

Alexandru Voicescu: 2019 a fost cel mai bun an pentru piața de carte din România, de după Revoluție. Activitatea concurențială a celor câteva sute de edituri private active la noi s-a simțit, piața a fost vie și diversă. Această vivacitate și diversitate nu se va reîntoarce mai devreme de 2025, cred eu.

 

Forbes: Impactul acestei crize va modifica interesul și comportamentul cumpărătorilor de carte din România în următorul an? (modul de achiziție, puterea de cumpărare, interesul pentru diferite categorii de cărți)

Alexandru Voicescu: Sunt cititori care au decis în criza aceasta să cumpere pentru prima oară cărți online, iar alții pentru prima oară să plătească online.

Multe comportamente de consum se vor schimba, dar nu brusc, ci vor urma trendul de digitalizare care deja exista, cu un impuls mai mare, doar, se vor arde etape.

La nivel de buget de achiziții pentru carte, ca medie o treime din cumpărătorii de anul trecut vor dispărea pentru 1-3 ani (din motive diverse, fie pentru că erau cumpărători ocazionali, nefidelizabili, fie pentru că se vor vedea nevoiți să restrângă la maxim cheltuielile în urma crizei financiare iminente).

Cărțile de specialitate vor scădea pentru că va exista o reconversie profesională masivă. Cărțile pentru copii vor crește, părinții temându-se de posibila educație trunchiată a celor mici.

Cărțile de ficțiune (nișa abordată de Herg Benet) își vor reveni doar la 2/3 din anul trecut, nivel la care vor stagna 2-3 ani.

(9 iunie 2020)

Cele mai vândute cărți ale anului 2019

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii