Cautare




, Contributor

Agricultură |
|

Forbes 21 pentru 2021. Agricultura trăiește sub spaima secetei și pandemiei

Anul atipic 2020 și-a pus amprenta și asupra unuia dintre sectoarele promițătoare ale economiei românești: agricultura. Vulnerabilitățile acumulate în timp vor persista și în acest an.  
048 dosar21 05 agricultura

Ușor, ușor, în ultimii cinci ani, sectorul agricol românesc începuse să-și contureze complex țelul către care se îndrepta cu pași nu neapărat mari, dar siguri: accent mai mare pe produsele locale, investiții în sistemul de irigații, dezvoltarea a ceea ce înseamnă ferma de familie și, nu în ultimul rând, extinderea unei ramuri mult apreciate peste hotare – agricultura ecologică.

Însă, „alianța” secetei pedologice din aproape întregul an agricol 2019-2020 cu episodul pandemic a zdruncinat destul de puternic agricultura românească. „Seceta pedologică a fost prezentă pe aproape întreaga perioadă a anului agricol 2019-2020 și putem să vorbim mai ales pentru zona Dobrogei, de cel mai secetos an agricol din istorie, cu toate că 2020 a fost anul fenomenelor meteo extreme: nu mai puțin de 150 de avertizări cod roșu de vreme severă imediată au fost emise în vara lui 2020”, explică specialiștii Agenției Naționale de Meteorologie (ANM), o afirmație care certifică încă o dată dependența agriculturii românești de fenomenele meteorologice.

Această dependență a sectorului agricol românesc transformă țara noastră dintr-un stat cu potențial uriaș în această zonă într-unul mai degrabă vulnerabil. La mijlocul lunii octombrie 2020, Comisia Europeană oferea României titulatura de „cea mai afectată țară din UE de secetă” prin estimările realizate de către specialiștii europeni: o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020. Mai mult, experții Comisiei Europene subliniază slăbiciunile sistemului agricol românesc: „lipsa unei infrastructuri de irigaţii funcţionale şi a unor perdele forestiere, din cauza cărora recolta totală ar putea ajunge la numai 18 milioane de tone, faţă de cele 30 milioane de tone înregistrate în anul 2019”.

Fără îndoială, seceta s-a resimțit în business-urile fermierilor, a traderilor, dar și în ale producătorilor din industria alimentară. Estimările Comisiei Europene, din păcate, au fost întărite de analizele realizate de specialiștii KeysFin, care, într-un studiu efectuat anul trecut, demonstrau o scădere de aproximativ 15 procente în 2020 a agriculturii românești.

Primii 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,2 miliarde de lei, concentrând 13,6% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2019, arată datele KeysFin.

„2020 a fost primul an în care veștile nu au fost bune: nu am putut decât să avertizăm asupra scăderii accentuate atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității antreprenorilor din zona agricolă. Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai cunoscuți furnizori de soluții de business information din România.

În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, Regia Națională a Pădurilor Romsilva ocupa și în 2019 poziția fruntașă, însă analiștii KeysFin remarcă o cifră de afaceri în scădere, de la 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018 la 2 miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 și 3 se situează Promat Comimpex (775 milioane lei) și Agro-Chirnogi (662 milioane lei), arată concluziile studiului realizat de cei de la KeysFin.

În toată această perioadă dificilă, autoritățile au încercat să ofere suport sectorului agricol prin alocarea de resurse financiare. Un exemplu în acest sens este faptul că spre finalul anului trecut, Executivul a aprobat alocarea a 7,25 miliarde de euro. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a specificat că în acest sens, va exista un proiect privind infrastructura de gestionare a apei, de 6,5 miliarde de euro, și un proiect privind o rețea națională de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești, un proiect care va fi finanțat cu 750 milioane de euro.

„Prioritatea este ferma de familie. Transformarea accelerată a acestor ferme mici, de subzistență, aproape 800.000 de ferme, în ferme comerciale, ferme în care o familie să poată trăi decent. Asta înseamnă că vom sprijini integrarea producției, vom face plata redistributivă a subvenției, astfel încât subvenția pe hectar la aceste ferme să fie mai crescută. De asemenea, vom avea pentru aceste ferme destinate instrumente de creditare și garantare”, a enumerat Adrian Oros principalele priorități pentru agricultura românească pentru perioada imediat următoare.

De cealaltă parte, fermierii strigă la unison că „agricultură modernă fără un sistem de irigații bine pus la punct, nu există”. În cadrul uneia dintre emisiunile reINVENTAREA României, Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest a declarat că un sistem de irigații modern reprezintă baza principală pentru ca producțiile fermierilor să fie valorificate la un nivel maxim. „Aș privi acest subiect (n.r. – sistemului de irigații) din prisma unei strategii. Desigur, putem reabilita sistemul național de irigații, însă dacă privim la schimbările climatice prin care tot trecem în ultima perioadă, ne putem imagina cum va arăta agricultura peste 10 – 20 de ani, iar atunci, noi, fermierii trebuie să luăm în considerare o altă soluție: să construim sisteme de irigații acolo unde acestea nu există”.

În ceea ce privește capitolul „creditelor bancare”, afacerile din sectorul agricol românesc însumează 8% din totalul creditelor bancare, arată ultimul raport anual al Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială. Conform analizei, acestea sunt urmate de companiile din industria alimentară cu 5,5% din portofoliul creditelor acordate în România. Totodată, raportul menționează și apariția unui grup de lucru pentru diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale pe filiera industriei agroalimentare. Din acest grup fac parte reprezentanți ai Guvernului, ai Băncii Naționale, ai Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România și ai instituțiilor de credit.

Radiografia producțiilor agricole din 2020

Faptul că producția națională agricolă a înregistrat un regres în 2020 este susținut de informațiile oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS), al cărui bilanț din comunicatul nr. 194/24.07.2020 arată că: „valoarea producției ramurii agricole din anul 2019 a scăzut cu 3,8%, comparativ cu anul precedent. Producția vegetală a scăzut cu 5,6%, producția animală a scăzut cu 0,7%, în timp ce serviciile agricole au crescut cu 29,8%. Pe principalele grupe de culturi, față de anul precedent, creșteri ale ponderilor valorii producțiilor au fost înregistrate la cartofi (+1,9 puncte procentuale), plante de nutreț (+0,3 puncte procentuale) și legume, inclusiv pepeni (+0,3 puncte procentuale, iar scăderi ale ponderilor valorii producțiilor au fost înregistrate la fructe și struguri (-1,4 puncte procentuale), plante uleioase (-1,3 puncte procentuale) și cereale (-1,2 puncte procentuale).

La ce să ne așteptăm în 2021?

Printre numeroasele provocări ale lui 2021 pentru agricultura românească, va continua să rămână și un bun control asupra virusului PPA și estomparea focarelor existente, mai ales că la jumătatea lunii decembrie numai în Sălaj apăruseră 10 focare noi de pestă porcină africană, iar în prima săptămână a lunii ianuarie, unul dintre cei mai cunoscuți producători de carne de porc de pe piața locală, Premium Porc Group, a anunțat sacrificarea unui număr de peste 30.000 porci, după confirmarea unui focar de pestă porcină africană în ferma de la Golești.

Totodată, este bine de luat în calcul o schemă de prevenire a unor posibile focare de gripă aviară și la noi, care face ravagii deja în multe state europene, precum Anglia, Polonia, Olanda, Germania și Franța, care au sacrificat împreună un număr de peste 1.300.000 de păsări.

Trebuie să recunoaștem că, mai mult ca oricând, seceta puternică din anul agricol care tocmai s-a încheiat nu a permis fermierilor să fie constanți în onorarea contractelor cu traderii, diminuându-se pe alocuri încrederea reciprocă în cadrul acestor parteneriate. Practic, vom asista la o reticență din partea multor actori de pe scena agricolă românească.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii