Cautare




, Contributor

|
|

Afaceri accelerate

În care aflăm ce iese astăzi pe porţile unei foste fabrici de mobilă, convertită în spaţii de birouri moderne. 
liberty technology park dg-20140731-0096

Când o întrebi despre mixul de chiriaşi din Liberty Technology Park, ansamblu office realizat prin reconversia fostelor clădiri ale fabricii de mobilă Libertatea din Cluj, Nina Moldovan vorbeşte despre companii mari, precum Siemens, dar şi despre start-up-uri din domeniul tehnologiei. „Am avut foarte multe solicitări de new entry în ultimul an, toate mici, de la 15 la 30 de oameni și atunci am decis că un etaj din clădirea E, chiar dacă era inițial destinat clădirilor medii și mari, să fie pentru start-up-uri, cu spații de la 50 la 150 metri pătrați. Avem acolo 5 start-up-uri deja și toate sunt new entry în Cluj, nu în București; adică nu au sedii în Capitală.”

Dintre cele cinci start-up-uri prezente în parcul tehnologic de afaceri, unul singur este local, restul provenind din Germania, Italia şi Austria. „Activează pe partea de software development și servicii suport la software, cumva combină cele două elemente, dar toată lumea încearcă să nu aibă doar backoffice și BPO (Business Process Outsourcing – n.red.). Este un lucru bun, pentru că BPO-urile vin și pleacă foarte repede. N-o să le împiedice niciun contract de închiriere și niciun altfel de contract, după cum se știe. Dacă firmele au și partea de software development, deja înseamnă altceva, au și alte targeturi și contribuie și ele la produsele de software pe care le mențin și le întrețin”, explică Nina Moldovan, CEO Liberty Technology Park.

Şi totuşi, de ce este important ca într-un centru de business precum Liberty Technology Park, dezvoltat de omul de afaceri Ion Sturza prin Fribourg Development, să existe şi afaceri la început de drum, nu doar mari corporaţii, precum Siemens, KPMG sau Recall Information Services – toate chiriaşe în Liberty Technology Park –, generatoare de venit stabil pentru proprietari? „Să pornesc de la esență: conceptul de parc tehnologic nu e nou în Europa, a apărut în anii ´70 în Franţa. Acolo s-a observat că aducând împreună mai multe companii din anumite zone de tehnologie, lucrurile merg mai bine construind o platformă de comunicare și tot ceea ce au ele nevoie. Noi încercăm să realizăm un ecosistem adresat companiilor din zona de tehnologie, să atragem companiile potrivite aici, nu numai printr-o listă mare de servicii și facilități pe care nu toată lumea le are și prin felul în care sunt construite aceste clădiri într-o zonă de parc, dar și prin faptul că se oferă această platformă de comunicare, interacțiunea între rezidenți, interacțiunea lor cu noi, lobby pe care îl pot face unul pentru altul și îl facem chiar și noi pentru chiriașii noștri, fiecare cunoscând mai departe și având alte legături”, detaliază Nina Moldovan conceptul din spatele dezvoltării parcului tehnologic.

Tot acest concept, de implicare în comunitatea de business, a stat şi la baza Acceleratorului de afaceri Spherik, o asociaţie nonprofit în care Liberty Technology Park este iniţiator alături de Banca Transilvania, Universitatea Tehnică şi Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. „Unul dintre start-up-urile din parcul nostru este fondat de un clujean și de un austriac, pe care i-am descoperit la San Francisco, erau la un business meet-up acolo și am rămas în legătură. Au venit aici acum doi ani și ceva. Acum au circa 20 de persoane și s-au mutat în clădirea E, unde au un spațiu destinat pentru 30 și ceva de persoane“, spune Nina Moldovan.

În aceeaşi logică, a dezvoltării comunităţii antreprenoriale clujene, se înscrie şi ultima tranzacţie de închiriere din Liberty Technology Park, prin care Impact Hub, organizația locală a reţelei globale omonime ce susține dezvoltarea antreprenorială a inițiativelor cu impact pozitiv în societate, cu prezențe fizice în peste 60 de orașe de pe 5 continente, a anunţat că-şi va deschide un sediu în oraşul de pe Someş. De notat este că spaţiul ocupat în parcul tehnologic din Cluj este de două ori mai mare decât cel de 600 de metri pătraţi pe care organizaţia îl ocupă în Bucureşti. „Impact Hub a venit la Cluj pentru că orașul a devenit extrem de efervescent pe zona antreprenorială și a start-up-urilor și a inițierii de noi afaceri. Chiar am senzația că am depășit Bucureștiul ca ritm și efervescență”, spune Nina Moldovan.

De aceeaşi părere este şi Vlad Craioveanu, business development manager și cofondator Impact Hub București: „Construim pe experiența de trei ani în mediul antreprenorial românesc cu programe de accelerare, incubare, dar și cu spațiul de lucru și evenimente din București. Este important pentru noi să extindem sprijinul acordat antreprenorilor printr-o prezență fizică și în Cluj, unul dintre cele mai efervescente medii antreprenoriale din regiune”.

Iar planurile pentru dezvoltarea în continuare a Liberty Technology Park, cu cele două faze ale sale finalizate până acum în urma unei investiţii de 12 milioane de euro şi care reprezintă reconversia totală a fostei fabrici de mobilă Libertatea – clădirile vechii fabrici au fost renovate şi convertite în spaţii office –, nu se opresc aici. Faza a treia a parcului tehnologic, ce va duce investiţia totală la aproximativ 30 de milioane de euro,  va cuprinde pavilioane noi, cu un regim de înălţime scăzut, parter şi trei etaje, de maximum 4.500 de metri pătraţi închiriabili per pavilion. „De obicei, într-un parc tehnologic, o companie rezidentă crește atât de mult încât are nevoie la un moment dat de propriul pavilion, construit la cerere. Ca urmare, decizia va fi luată efectiv pe baza cererii interne și a cererii de pe piață. Nu o să construim înainte să știm exact pentru cine. Fiecare fază a fost abordată destul de conservativ, am făcut pași în funcție de piață. Nu încercăm să dublăm stocul de office de pe piața din Cluj pentru că nu are sens, dar pe măsură ce cererea crește, noi o să fim pregătiți”, explică Nina Moldovan. „E flexibil proiectul,  e interesant pentru că fiecare dintre chiriaşi vine şi spune: «Ok, eu acum nu vreau decât 400 metri pătraţi, s-ar putea peste vreo doi-trei ani să vreau 1.000. Ai unde?» Răspunsul nostru este: Oricând!”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii