Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

|
|

Acesta (nu) este un test

De ce ar testa cineva un produs inovator într-una dintre cele mai tradiționaliste și sofisticate piețe din lume? Pentru a găsi un răspuns corect la dilema care ar putea să îi schimbe businessul pentru totdeauna.
oameni

Sunt puține țări în lume despre care se poate spune că depășesc Japonia, atunci când vine vorba de apetența pentru tehnologie și gadgeturi. Karaoke sau emoji care s-au strecurat, mai nou, în aproape fiecare SMS și mesaj trimis pe WhatsApp își au originea în Japonia, locul unde s-au inventat de-a lungul timpului Walkman-ul, roboții androizi sau „bullet train“, cea mai rapidă formă de transport terestră. De altfel, una din zece cele mai inovatoare companii din lume are sediul central în Japonia, conform celui mai recent top al celor mai inovatoare 100 de companii din lume, scrie Forbes SUA.

Apetența pentru inovație pare mai degrabă paradoxală, având în vedere că vorbim despre un sistem cultural care valorizează în mod deosebit stabilitatea și loialitatea, în detrimentul eșecului.

Lucrurile sunt pe cale să se schimbe, dramatic, în ceea ce privește noile generații. Normele sociale sunt tot mai permisive cu ideea eșecului, pe fondul îmbrățișării culturii antreprenoriale.

Japonia reprezintă, în aceste condiții, pentru tot mai mulți dintre giganții mondiali terenul propice pentru a testa gadgeturi, noi tehnologii și produse inovatoare. Iar lista multinaționalelor interesate de a lua pulsul uneia dintre cele mai competitive piețe ale lumii trece dincolo de industrie, telecom sau tehnologie, și ajunge până la segmente în care obiceiurile de consum s-au păstrat neschimbate timp de sute de ani.

Philip Morris International (PMI), cel mai mare jucător din industria tutunului la nivel mondial, excluzând piețele din SUA și China, a lansat pentru prima dată pe piața niponă tehnologia IQOS, un dispozitiv electronic, care, printr-o baterie reîncărcabilă, încălzește tutunul în loc să îl ardă, așa cum se întâmplă cu țigaretele tradiționale. Pentru această categorie de produse, grupul internațional cu sediul în Statele Unite, dar ale cărui operațiuni sunt conduse din Elveția, a implicat deja investiții de peste 3 miliarde de dolari, pe parcursul ultimului deceniu. Practic, PMI a construit un întreg centru de cercetare pentru noua categorie de produse, în Elveția, în cadrul căruia peste 400 de cercetători și ingineri lucrează pentru dezvoltarea unei categorii de produse de la care are mari așteptări.

Rezultatele de până acum din Japonia au depășit așteptările PMI, cota de piață a noului tip de produs crescând permanent, de la lansarea în urmă cu mai bine de doi ani, până la 7,6% în luna ianuarie a acestui an, potrivit Reuters.

Philip Morris a lansat inițial produsul în Nagoya și apoi în alte câteva orașe mari din Japonia, pentru a testa potențialul pieței, însă între timp a decis să extindă vânzarea produsului său la nivel național. Chiar și așa, după 3 milioane de unități vândute, cererea este încă mult peste oferta disponibilă, deși PMI a anunțat dublarea ofertei față de luna februarie și creșterea producției.

„Întrebarea este cât de mare este în realitate cererea pentru acest produs? Continuăm să creștem producția, dar se termină imediat cum ajung în magazine“, a declarat Paul Riley, președintele PMI Japonia, citat de Reuters.

La capătul celălalt al lumii

Legătura dintre aceste întâmplări și România este mult mai scurtă decât cei aproximativ 9.000 de kilometri care separă cele două țări. Pe de o parte, România a fost una dintre puținele țări, alături de Italia sau Elveția, care au făcut parte din primul val în care a fost lansată tehnologia IQOS, în 2015, rezultatele obținute aici permițând PMI să ajusteze poziționarea noilor sale tipuri de produse.

Dincolo de aceasta, România este o piață importantă pentru PMI în ceea ce privește produsele din tutun. Grupul PMI controlează în mod direct două companii, Philip Morris Romania Trading, compania responsabilă pentru distribuția țigaretelor, și Philip Morris România, care operează o fabrică în Otopeni, județul Ilfov. Afacerile cumulate ale celor două companii erau, la nivelul anului 2015, de circa 2,4 miliarde de lei, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Dacă din punct de vedere al producției de dispozitive electronice IQOS, România nu pare a fi o alternativă la fabrica din Malaezia, în privința producției consumabilelor HEETS/HeatSticcks, care sunt acum realizate în cadrul fabricii de jumătate de miliard de euro, pe care PMI a construit-o la Bologna, perspectivele fabricii din Otopeni sunt mai bune.

Cum arată viitorul

De ce ar decide însă PMI, liderul mondial al industriei de tutun, o companie care deține cel mai vândut brand de țigarete și șase dintre top 15 branduri și produse de profil la nivel internațional, să își schimbe strategia care îi aduce, în mod tradițional, profituri operaționale de peste 10 miliarde de dolari anual?

Din mai multe motive. Restricțiile privind fumatul în spații publice și modificările în privința regimului fiscal au dus la scăderea ponderii fumătorilor și, în general, a consumului de țigarete în piețele dezvoltate.

În Statele Unite, spre exemplu, consumul de țigarete a scăzut de la volume anuale de peste 600 de miliarde de unități, la finele anilor ‘70, la mai puțin de 300 de miliarde, în ultimii ani, și urmează să își continue scăderea cu un ritm anual de circa 3% până în 2040, potrivit unui studiu al IHS Global Insight. În Europa, ponderea fumătorilor a scăzut, potrivit datelor Euromonitor și Bloomberg, de la circa 27% în 2006, la 23% în 2015. În același timp, ponderea fumătorilor s-a păstrat la niveluri similare în Asia și a crescut ușor în Orientul Mijlociu și Africa.

Practic, apariția noilor categorii de produse, așa cum este cazul IQOS, reprezintă un răspuns strategic al companiilor din domeniul tutunului la anticipata reducere a pieței lor tradiționale și va asigura supraviețuirea lor pe termen lung.

De altfel, Andre Calantzopoulos, directorul executiv al PMI, anticipa, în toamna anului trecut, că așa numita categorie RRP (Reduced-Risk Products – „produse cu risc redus” pentru fumători ,comparativ cu produsele tradiționale de tutun) ar putea contribui cu 0,7-1,2 miliarde de dolari la profiturile companiei, la nivelul anului 2020. Ba, mai mult, Calantzopoulos estima pentru BBC că „va veni o vreme când vom avea o adopție suficient de mare pentru aceste produse alternative (…) încât să începem să ne imaginăm, împreună cu autoritățile, o fază de ieșire din scenă a țigaretelor. Sper ca acest moment să vină cât de curând“.

Modul cum a evoluat piața din Japonia până acum, care a cunoscut între timp și lansarea unor produse similare ale unora dintre competitorii importanți ai PMI, precum British American Tobacco (BAT) sau Japan Tobacco Inc. (JTI), precum și evoluția României, alături de celelalte peste 30 de piețe în care vor fi prezente din acest an produsele IQOS, va dovedi dacă momentul imaginat de Calantzopoulos este doar o strategie de PR sau o mutare strategică esențială.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii