
La 16 ani nu avea nimic în afara unui job sezonier de ospătar şi ajutor în bucătărie – ziua, şi de promoter – noaptea. A descoperit, astfel, ce înseamnă imaginea şi, mai ales, imaginaţia. Un an mai târziu, deşi nu avea experienţă în domeniu, trece de un interviu de angajare la o multinaţională şi începe să facă studii de piaţă pentru institutul de cercetare GfK România. „Nu îi pot uita pe cei 15-20 de tineri care voiau acelaşi post ca şi mine. Nu aveau nicio şansă. Am intrat atât de hotărât şi atât de lucid, încât am reuşit să surprind prin răspunsurile la întrebari. Acest lucru mi-a fost recunoscut de fosta mea şefă, după câţiva ani”, spune tânărul antreprenor de astăzi.
În timp ce lucra pentru GfK i-a venit ideea de a-şi forma propria reţea de publicitate indoor – în lifturi, prin care putea să vorbească direct cu locatarii blocurilor, aşa cum o făcea înainte cu clienţii din club sau cu cei care îi răspundeau la chestionare. Chiar dacă în 2002 puţine branduri credeau că acest mediu de promovare are potenţial, ramele publicitare cumpărate din economiile lui Victor Maxim încep să se plimbe cu liftul, iar primul serviciu promovat în acest mediu a fost schimbarea buteliei de gaz, la domiciliul clientului.
Vezi aici cine sunt membrii promoției 2013 a Forbes România “30 sub 30”
În 2007, împreună cu alţi constănţeni activi în domeniul publicităţii, Brand Management, dezvoltă proiectul Litoral Media şi oferă spaţii de expunere indoor în peste 92 de hoteluri de 3 şi 4 stele de pe litoralul românesc. Investiţia iniţială în proiect a fost de 40.000 euro, însă în al doilea an investiţiile au continuat odată cu extinderea în hotelurile din Bulgaria, dar şi cele de la munte. Astfel în peste şapte
ani, investiţia în dezvoltarea unei reţele de spaţii de promovare în lifturile de bloc, în şcoli şi licee, în hoteluri şi clădiri de birouri a fost progresivă, de aproximativ 400.000 de euro. În prezent, întreaga reţea numără peste 16.000 de spaţii de expunere indoor.
Imaginaţia lui Maxim a trecut dincolo de publicitate. Constănţeanul a lansat în toamna anului 2008 revista Business People şi suplimentele Business Day şi Business Life, având tiraje de 22.000 de exemplare pe ediţie.
Cum arată generațiile „30 sub 30” din 2012 până în prezent
„Am o colecţie impresionantă de reviste de business şi de cărţi de specialitate. Dar niciodată nu găseam articole despre mediul de business regional, fapt recunoscut de mai mulţi oameni de afaceri. Aşa a luat fiinţă redacţia revistei Business People pentru regiunea de Sud-Est a României, iar apoi am lansat-o şi la Braşov pentru zona de centru a ţării”, spune constănţeanul, dar oftează în acelaşi timp.
Momentul lansării a coincis cu începerea în România a celei mai grele crize economice de după revoluţie, ceea ce a atras după sine reducerea bugetelor de marketing şi promovare.
„A fost o experienţă extraordinară şi sunt sigur că o voi mai repeta“, afirmă Maxim, care a luat între timp decizia de a întrerupe apariţia revistelor până în momentul în care va avea semne că piaţa de publising îşi va reveni.
Vezi aici cine sunt membrii promoției 2013 a Forbes România “30 sub 30”
Cum piaţa revistelor tipărite, în forma sa tradiţională, s-ar putea să nu îşi revină niciodată la nivelul dinainte de marea criză, imaginaţia lui Maxim a descoperit o găselniţă. „Piaţa de publishing offline se reorientează către telefoane şi tablete prin tehnologia NFC (Near Field Communication, care presupune transferul de date prin apropierea aparatului electronic de un senzor – n. red.)”.
Nu ar fi prima dată când reuşeşte să transforme o găselniţă într-o afacere profitabilă. În decembrie 2010 a mers la primul film 3D, Avatar, care l-a făcut atît de curios, încât a vrut să-şi cumpere o pereche de ochelari 3D, însă în momentul comenzii a constatat că trebuie să comande minim 1.000 de bucăţi ca să i se facă livrarea din China. Cu 999 de bucăţi de ochelari şi o investiţie suplimentară de 18.000 euro lansează 3D Magazin, despre care el spune că a fost prima revista 3D din România. „Am introdus un concept nou în publishingul din România. Practic, în plină criză economică, când unele titluri bine cunoscute îşi închideau porţile, am investit în inovaţie”. Dincolo de cuvintele frumoase, Maxim a făcut şi profit, deoarece a vândut un an mai târziu revista cu 50.000 euro către un mare trust media din România aflat în plină expasiune.
Tot în 2010, când apărea pe piaţă tableta iPad, Maxim îşi imaginează cum aceasta ar putea lua locul clasicelor meniuri din restaurante. Mai avea nevoie doar de o aplicaţie care să îi permită acest lucru – iPad Menu. În prezent, aplicaţia este implementată şi funcţională în câteva restaurante din ţară, dar şi în Germania. „Mergi la un restaurant, ţi se dă meniul şi habar nu ai ce înseamnă mai mult de jumătate din preparate. Dacă o imagine face cât o mie de cuvinte, cât înseamnă cinci imagini superbe pentru fiecare preparat în parte, înmulţit cu toate preparatele din meniu?”, se întreabă retoric.
Până la revitalizarea pieţei revistelor, Victor Maxim foloseşte tehnologia NFC pentru publicitatea indoor (prin sistemul denumit Smart Poster) sau în retail, prin NFC Card, dar şi în reţeaua de cinematografe CITYPLEX, primul cinematograf ce a adoptat comunicarea trailerelor video prin NFC.
Acum, Maxim investeşte în logistică şi infrastructură de acces, monitorizare şi validare a micro plăţilor pentru aproape 15.000 de locaţii de retail ale unuia dintre parteneri, ai cărui clienţi vor face plăţi prin tehnologia NFC. Proiectul va implica o investiţie de aproape 235.000 de euro, banii reprezentând aportul investitorilor ce activează în domeniul bancar şi telefonie mobilă. Urmează să folosează tehnologia şi pentru piaţa taxiurilor sau a anvelopelor. Pentru Maxim, e doar o chestiune de imaginaţie.
Vezi aici cine sunt membrii promoției 2013 a Forbes România “30 sub 30”