FacebookTwitterLinkedIn

A intrat prima dată într-un bazin de înot din Pitești, când avea 9 ani. Cel care i-a descoperit potențialul a fost antrenorul său, care l-a recrutat în echipa de înotători de performanță. Timp de 7 ani, Robert Glință a progresat, devenind cel mai bun din echipă, ajungând „de la coada clasamentelor, în fruntea lor”, după cum spune chiar el. Așa a început să câștige din ce în ce mai multe medalii și titluri, până a început să bată primele recorduri. La 16 ani, a câștigat prima medalie internațională importantă la Festivalul Olimpic al Tineretului European.

„Uitându-mă înapoi, nu am avut un anumit moment exact în timp când mi-am dat seama că vreau să fac o carieră din asta. Cu cât rezultatele mai bune au început să apară, am fost din ce în ce mai convins că aceasta este calea mea și nu voi renunța la ea”, spune Robert.

Cum arată generațiile „30 sub 30” din 2012 până în prezent

La 19 ani, a decis să plece în Statele Unite ale Americii, unde a stat un an. A început să studieze la facultatea de Psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, după care s-a transferat la University of Southern California cu ajutorul unei burse. Consideră că mediul din SUA a fost mult prea dur și nu i-a permis pregătirea la nivelul dorit, astfel că a luat decizia de a se reîntoarce în România, pentru a se axa pe pregătirea sportivă.

De-a lungul timpului, tânărul înotător a avut rezultate notabile precum: medalia de aur la Campionatul Mondial de Juniori 2015 la proba de 100 de metri spate, doborârea recordului mondial de juniori în bazin scurt tot la proba de 100 de metri spate, câștigarea a două medalii de bronz la proba de 100 de metri spate la două ediții diferite ale Campionatelor Europene în bazin scurt, 2017 și 2019, câștigarea medaliei de argint la proba de 50 de metri spate la Campionatele Europene în bazin lung 2018 și participarea la finala olimpică de 100 de metri spate de la Rio de Janeiro.

În România, Robert este multiplu campion național cu aproximativ 100 de recorduri naționale dobândite de-a lungul carierei. De asemenea, a câștigat medalia de bronz de 100 metri spate din cadrul Campionatelor Europene de natație în bazin scurt (25 de metri).

Robert este primul român care s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Tokyo, după ce în aprilie anul acesta, la prima etapă a FINA Champions Swim Series, a cucerit medalia de bronz la 100 de metri spate. „Nicio medalie nu este obținută ușor, iar de fiecare dată stresul, fizic și psihic, prin care trece un sportiv până la câștigarea unei medalii, este imens. Asta și face o medalie să fie atât de valoroasă în ochii noștri, prin greutatea prin care se obține.”

Afirmă că merge la Jocurile Olimpice reprogramate în anul 2021, cu gândul de a câștiga aurul la proba de 100 de metri spate. „În fiecare zi mă raportez numai la medalia de aur și mi-am promis să nu mă las mai prejos. Acest obiectiv îmi oferă o sursă inepuizabilă de energie și motivație. Sunt cât se poate de conștient de cât de puternică este competiția, cât de bine se pregătesc și ceilalți înotători, cât de greu este să faci față presiunii de a performa la cel mai înalt nivel, și tocmai de aceea vreau să fac tot ceea ce îmi stă în putere firească și umană să obțin cel mai bun rezultat de care potențialul meu este capabil.” Astfel, se concentrează doar pe pregătirea sportivă și își dorește ca și peste 10 ani să fie înotător de performanță.

Cât de greu este să devii sportiv de performanță într-o țară ca România, care nu investește în educația sportivă?

„Este greu, dar nu imposibil. Este foarte adevărat faptul că sistemul nostru nu se poate compara cu cel al statelor care scot campioni pe banda rulantă. Fără o pregătire centralizată la nivel național, fără pregătire specifică actualizată, fără cercetări active de pe urma cărora să beneficieze sistemul, să îl dezvoltăm și să îl îmbunătățim, este destul de greu. Dar te descurci cum poți până la urmă. Dacă îți propui ceva, nu vei lăsa nimic să îți stea în cale și să te oprească. Nici sistemul, nici mentalitatea. Mai ales că în primul rând o faci pentru tine, și vei încerca să găsești singur resursele necesare pentru a te ajuta în pregătire. Eu am avut șansa de a mă afla printre niște oameni care cunosc foarte bine fenomenul de performanță și împreună cu aceștia vrem să dovedim că putem face performanță cu propriile resurse la noi în țară”, adaugă Robert.