Francesca face balet de la 4 ani. A studiat arta dansului la Liceului de coregrafie „Floria Capsali” din București, apoi a urmat cursurile de la Academia de Balet a Teatrului Balșoi din Moscova, instituție în care a ajuns după ce a fost finalistă a concursului Youth America Grand Prix, desfășurat la New York, în 2013. „Mi-am dorit să ajung acolo și nu m-am gândit decât să profit la maximum de această șansă. Acomodarea s-a făcut destul de rapid, am intrat în programul de zi cu zi, a trebuit să învăț limba rusă, să mă adaptez la stilul de viață al elevilor de la internat. Am lucrat în clasă alături de elevi ruși, am avut-o profesoară pe doamna Tatiana Galteva, actuala șefă a catedrei de dans clasic a Academiei, un profesor excepțional”, rememorează Francesca.
Anul 2016 vine cu noi provocări pentru tănăra artistă. Se mută la Londra, în Marea Britanie, unde are să i se schimbe complet viața odată cu intrarea sa în English National Ballet, concept care duce baletul clasic la cel mai înalt nivel posibil. Francesca și-a făcut debutul în companie cu producția Giselle, clasica poveste despre dragoste, trădare și iertare, semnată de Akram Khan.
Vezi cum arată generația „30 sub 30” în 2019
Cum arată generațiile „30 sub 30” din 2012 până în prezent
Dar ce ar fi munca fără recunoaștere? Dacă pentru un actor, premiul Nobel este cea mai importantă distincție, în lumea teatrului și a dansului, Premiul Oliver are cel mai înalt rang pentru un artist. Francesca Velicu a fost premiată pentru rezultate excepţionale în arta dansului, la categoria “Outstanding achievement in dance”, graţie evoluţiei sale din spectacolul de balet „Le Sacre du Printemps”, creat de celebra coregrafă de origine germană Pina Bausch şi pus în scenă de English National Ballet.
La doar 20 de ani, Francesca a pus mână pe celebra statuetă, lucru la care mulți artiști consacrați doar visează. Francesca Velicu a devenit astăzi una din cele mai apreciate prezențe care aparțin noului val de artiști din domeniu, ceea ce presupune multă dedicare și perseverență, zi de zi.
„Cred că tot parcursul meu de până acum a fost o provocare, de la școala din București, până la examenele de la Balșoi, apoi fiecare rol pe care îl dansez în companie este o provocare. Toate m-au făcut să evoluez, să schimb câte ceva, pentru că mereu există loc de mai bine. Nu am înțeles niciodată unii dansatori pe care îi revăd după ani și ani și sunt exact la fel cum îi știam cu ani mulți înainte”, este de părere Francesca.
Tânăra nu crede că există o rețetă prestabilită care să-i garanteze succesul, ci mai curând muncă și dorință: „Nu cred că există neapărat o rețetă a succesului, cred că fiecare are șansa lui, drumul lui, oamenii sau locurile care pot deschide uși. Dar sigur știu că indiferent de aceste lucruri, fără a munci și a-ți dori din tot sufletul, nu ai cum să ajungi sus în această artă”, spune tânăra.
La evoluția sa ca artist, Francesca Velicu spune că Alina Cojocaru (în prezent dansatoarea principală de la English National Ballet) este mentorul său care o ghidează în carieră: „Este un model de voință, un artist desăvârșit și o sursă permanentă de inspirație pentru mine.”
București, Moscova, New York, Londra sunt cele mai importante locații în care balerina Francesca Velicu a avut oportunitatea de a-i impresiona, până acum pe spectatori cu talentul său. Ce urmează, însă? „Planul meu este să mă perfecționez, să evoluez în carieră, să dansez rolurile visate. Peste 5-10 ani voi fi în acel loc unde îmi voi putea avea o carieră frumoasă și o viață împlinită.” §
