Pentru Codrin Paveliuc Olariu, un tânăr de 28 de ani, jobul perfect există. Nu i-a fost, însă, uşor să îl găsească, dar studiul prelungit l-a ajutat să îi cucerească pe străini. Astăzi, a devenit expert în politici agricole şi îşi face postdoctoratul în Belgia, unde lucrează pentru Groupe de Bruges, un think tank european independent în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, cu sediul principal în Olanda. „Pot spune că toată viaţa şi cariera mea profesională sunt, într-un fel sau altul, legate de educaţie. Deşi nu am predat niciodată, întotdeauna am fost într-o formă de învăţământ, am lucrat în cercetare sau dezvoltat proiecte cu care am participat la diferite concursuri naţionale sau internaţionale”, spune tânărul pentru Forbes România.
Cum arată generațiile „30 sub 30” din 2012 până în prezent
În 2009, pe vremea când era, încă, student, a ajuns în finala „Innovact Campus Awards”, competiţie care atunci purta numele „Speranţe Europene ale Inovării”, de la Reims (Franţa), cu proiectul „The Hops Eco Farm“. Mai precis, proiectul lui Codrin prezenta o fermă ecologică de cultivare a hameiului pentru industria berii, care să constituie un model de bună practică în dezvoltarea rurală, în condiţii ecologice şi de eficienţă economică ridicată. „Realizarea propriu-zisă a proiectului a fost cea care m-a entuziasmat. Emoţia participării, la fel. Din păcate, atât eu cât şi partenerul meu de proiect (n.red. – Etienne Ignat) am realizat că, în România, nu trebuie să te aştepţi la ajutor chiar dacă îţi este oferit. Ne-am împrumutat şi am plecat pe cont propriu, deşi acolo am reprezentat România şi universităţile la care noi studiam”, mai spune tânărul doctorand la acea vreme, cu toate că primise asigurări din partea reprezentanţilor Guvernului că le vor fi acoperite costurile călătoriei. Cu toate că „The Hops Eco Farm“ a fost catalogat ca inovativ şi cu fezabilitate ridicată de membrii juriului, fiind, totuşi, prima participare a unui proiect pe agricultură, Codrin spune că nu a fost apreciat la adevăratul său potenţial, juriul neavând în acel moment niciun specialist în domeniu.
Vezi aici cine sunt membrii promoției 2013 a Forbes România “30 sub 30”
Pe lângă dezvoltarea unei cariere în cercetare, a încercat întotdeauna să meargă puţin mai departe. Iar la sfârşitul lui 2011, după ce a avut siguranţa că a intrat pe făgaşul bun în ceea ce priveşte cariera, respectiv fusese admis la postdoctorat în Belgia, a fondat un ONG numit Young Professionals in Local Development (YPLD). Ideea ce a stat la baza acestui proiect a fost ca prin intermediul YPLD să îşi folosescă toate cunoştinţele în domeniul dezvoltării locale pentru a schimba lumea. Încă de la început a condus o puternică echipă internaţională (35 de persoane din 30 de ţări – trei continente diferite) care l-a ajutat să aibă în acest moment un nume destul de bun în randul organizaţiilor de tineret care lucrează la nivel mondial. Printre proiectele în care Codrin şi YPLD s-au implicat cu „trup şi suflet„ a fost Rio+20, Conferinţa Naţiunilor Unite pe Dezvoltate Durabilă din iunie 2012, unde au fost acreditaţi prin intermediul unei coaliţii (Road to Rio+20) de peste 100 de ONG-uri de tineret pe care a coordonat-o la nivel european.
Regretul lui este însă că, pe plan local, cu excepţia a două conferinţe la începutul activităţii, în România, YPLD nu a avut un impact prea mare. „Personal nu am avut capacitatea de a susţine financiar organizaţia şi asta pentru că până în momentul de faţă toate resursele au venit din propriul buzunar”, mai spune el, dar este, în acelaşi timp, hotărât să dezvolte în continuare YPLD. Tocmai a terminat un proces de reorganizare a structurilor de conducere, iar din februarie 2013 va lansa noi proiecte, în special pe partea de educaţie informală. În parteneriat cu alte trei organizaţii, va lucra la diferite proiecte care au în vedere reformarea curriculei la nivelul învăţământului superior şi corelarea acesteia cu nevoile reale ale tinerilor absolvenţi.
Pe plan profesional, în acest moment, Codrin se concentrează pe finalizarea cercetării postdoctorale. Tema, „O Politică Agricolă Globală: cum putem hrăni lumea?“ este una destul de complexă, după cum spune chiar el, deoarece impune cunoaşterea mai multor domenii precum politici agricole, macro-economie (în special comerţ internaţional), sociologie, diplomaţie şi ajungând până la modelare matematică. „Sunt deja în ultimele etape ale cercetării. Acum redactez raportul şi scriu 2-3 articole ştiinţifice pe tema respectivă. În plus, voi participa la câteva conferinţe prin diferite ţări”, adaugă tânărul care speră să finalizeze proiectul în luna iunie.
Cu o licenţă în agronomie, un masterat în management agricol şi un doctorat în management şi marketing în agricultură, dar şi cu mai mai mult de 20 de proiecte finalizate cu succes finanţate din fonduri europene, realizate atât pentru instituţii publice, cât şi pentru contractori privaţi, tânărul mai are un vis. De curând, a început să scrie o carte în care să detalieze cât de important este, ca tânăr, să îţi urmăreşti visurile, oricare ar fi ele. Următorul pas: să găsească o editură dispusă să o publice.
Vezi aici cine sunt membrii promoției 2013 a Forbes România “30 sub 30”
